Lia Olguţa Vasilescu a anunţat, într-un interviu acordat GdS, că de luna viitoare vrea să reducă preţul gigacaloriei cu 10%, iar până la finalul anului cu 25%. Vasilescu a precizat că proprietarii de apartamente din Craiova vor scăpa de plata penalităţilor la întreţinere.
GdS: Care sunt primele măsuri pe care doriţi să le luaţi ca primar?
O.V.: Vom reduce facturile la întreţinere cu 10%, din prima lună.
GdS: Cum?
O.V.: Prin calculele pe care le-am făcut până acum cu regiile, de Termoficare, cu CET-ul, se mai pot opera nişte modificări la preţul gigacaloriei şi putem scădea cu 10%, urmând ca în decurs de șase luni să aducem scăderea până la 25%.
GdS: Şi de când ar intra în vigoare această reducere?
O.V.: De luna viitoare. Practic, imediat după ce m-am instalat în primărie, după prima lună vom avea aceste facturi scăzute cu 10%.
GdS: Şi cei 25% de când intră în vigoare?
O.V.: În maximum şase luni. Deocamdată, facem demersuri la Ministerul de Finanţe să ne şteargă nişte penalităţi de la Termoficare, pentru că situaţia regiei este catastrofală. A doua zi după ce am aflat că am devenit primar m-am întâlnit cu directorul interimar al regiei şi am luat hotărârea de a găsi toate modalităţile posibile pentru a atrage fonduri pentru regie. Ei nu au putut să atragă fonduri pentru că nici măcar nu au avut proiecte depuse. Au venit să-mi spună că anul acesta sunt doar trei reabilitări de centrale termice şi conducte pentru Colegiul Național „Carol I“, primărie şi Spitalul de boli infecţioase. Le-am spus că nu mă interesează să fie mai cald în primărie, că banii respectivi îi pot folosi în altă parte, eventual tot pentru schimbarea conductelor. Vreau ca în următorii doi ani să schimbăm toate conductele din Craiova unde sunt pierderi, să găsim resursele necesare, iar acum ne direcţionăm pentru atragerea de fonduri europene care să ne ajute la tot ce înseamnă reabilitarea sistemului energetic şi scăderea facturilor la întreţinere. De asemenea, vreau să demarez reabilitarea termică a blocurilor, de anul viitor. Fac toate demersurile la guvern ca să ne dea o parte din bani, iar o parte o vom prinde în bugetul pe anul viitor, ca să începem reabilitarea termică pentru 500 de scări de bloc.
GdS: Şi ce v-au zis cei de la Ministerul de Finanţe?
O.V.: Joi seară o să am un răspuns de la minister.
GdS: Dar este posibil să şteargă penalităţile? Aşa vor cere toţi din ţară…
O.V.: E posibil să şteargă o mare parte din penalităţi.
GdS: Şi cine suportă reducerea de preţ?
O.V.: Cum adică cine o suportă?
GdS: Adică, dacă reduceţi preţul la gigacalorie…
O.V.: Este foarte simplu. Eu am întrebat cât pot ei să scadă gigacaloria.
GdS: Ei, cine?
O.V.: Ei fiind CET-ul, ce reducere pot face ca să-şi acopere, desigur, şi ei cheltuielile, să mai taie din alte părţi eventual. Şi la Regia de Termoficare la fel. L-am rugat pe director să-mi dea o listă cu numărul de angajaţi. Am constatat că sunt aproape 20% personal TESA, l-am rugat să stea de vorbă cu fiecare, ca să vadă cu ce se ocupă. Persoanele care sunt în plus vor pleca acasă, dar atenţie, nu este vorba de muncitori, ci de personal TESA. De asemenea, vreau să încep să lucrez cu Regia de Termoficare. Practic pentru schimbarea conductelor şi alte lucrări care se pot face de Regia de Termoficare, să nu trebuiască să organizez o licitaţie, să vină altă firmă să câştige nişte bani de la primărie, ci toate lucrările să le facem cu angajaţii regiei, atât cât este posibil.
GdS: Deci CET îşi permite să reducă preţul cu 25%…
O.V.: Da, o să mai reducă, deşi vreau să vă spun că CET ne dă un preţ extraordinar de bun, 137 de lei gigacaloria, dar i-am rugat să găsească o modalitate să-l mai scadă. La Regia de Termoficare se complică treburile, pentru că de la 137 de lei, cât ajunge gigacaloria până în punctul termic, regia o livrează cu 280 de lei. Urmează o subvenţie din partea primăriei şi se ajunge ca în preţul facturii proprietarilor de apartamente să ajungă la 245 de lei. Eu vreau să găsesc posibilităţile să reducem aceste facturi cu 25% în şase luni. Asta înseamnă, practic, reorganizarea regiei, că nu mai aducem firme din afară cu care să organizăm licitaţii şi să plătim preţuri duble.
GdS: Dar dacă ministerul ar şterge penalităţile, CET ar rămâne cu o pagubă. Virează cumva ministerul banii către CET?
O.V.: Ştergerea penalităţilor înseamnă faptul că legea a fost dată prost. Adică s-a mers pe ştergerea penalităţilor pentru Regia de Termoficare, tot ce erau datorii ale proprietarilor, numai că, pe lanţ, mai departe, nu s-a mers şi către CET, adică legea nu a spus ce se întâmplă şi între cei doi operatori economici. Şi, din această cauză, regia a făcut nişte ştergeri de penalităţi, dar mai departe ele s-au transferat către CET. Şi CET-ul vine acum şi revendică, pentru că legislaţia actuală nu le spune că au şi ei posibilitatea să le şteargă. Din această cauză, trebuie să avem această discuţie la minister.
GdS: Deci scapă şi craiovenii de penalităţile la întreţinere…
O.V.: Da. Este un lucru pe care noi încercăm să-l facem. În principiu, vom găsi modalitatea de a face acest lucru, pentru că, până la urmă, nu este vina locatarilor. Este vina legislaţiei care a funcţionat până acum şi care nu a fost foarte clară. Cu directorul interimar al regiei, domnul Degeratu, trebuie să găsesc o modalitate de a conlucra şi eu cred că vom găsi.
GdS: De ce credeţi că a demisionat directorul regiei, Tatian Tudorache? S-a speriat de rezultatul alegerilor?
O.V.: Nu i-am spus absolut nimic, în afara discuţiilor publice pe care le-am avut despre Regia de Termoficare, şi anume că s-au acoperit nişte datorii acolo, că nu au fost aduse la cunoştinţa consilierilor locali, că nimeni nu a ştiut de aceste datorii şi iată că ne-am trezit cu ele puse în braţe şi cu obligaţia de a găsi soluţii pentru a putea asigura oamenilor, la iarnă, căldura.
GdS: Vă gândiţi şi la un aspect penal al problemei de la Termoficare?
O.V.: În mod sigur voi cere un audit la toate regiile.
GdS: Audit oricum se face anual…
O.V.: Se face, până acum s-au mai făcut controale ale Curţii de Conturi şi ale Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj. Numai că rezultatele acestor controale s-au cunoscut doar în primărie şi nu s-a mers mai departe pentru pagubele pe care le-au găsit. Vă dau un exemplu foarte simplu. Este vorba despre Regia de Transport, unde Direcţia de Finanţe a descoperit faptul că s-au cumpărat mai multe autobuze printr-o firmă-fantomă, căutată inclusiv în Cipru. Nu s-a descoperit acolo pentru că nu exista în realitate, şi Direcţia de Finanţe ar fi trebuit să anunţe Parchetul pentru a se ajunge la un proces. Este foarte normal ca aceşti oameni să fie foarte îngrijoraţi de venirea mea la primărie, şi aici mă refer la directorii de regii, şi nu numai, cei care au semnat astfel de documente, pentru că eu voi merge mai departe, adică voi transmite mai departe documentele care îmi vor parveni fie de la Curtea de Conturi, fie de la firmele de audit.
GdS: Vorbeaţi de reabilitarea termică…
O.V.: Vreau să începem un proiect pentru 500 de scări de bloc anual. Am avut deja discuţii cu primul ministru. Mi-a spus că, dacă reuşesc să-l conving pe ministrul de finanţe, nu are nimic împotrivă. Eu sper să-l conving, ca să primim şi noi, Craiova, în sfârşit, ceva bani. Pentru că, până acum, toate celelalte oraşe din România au primit finanţare, inclusiv pe reabilitare termică, niciodată Craiova.
GdS: Primăria ar urma să reabiliteze integral aceste scări de bloc?
O.V.: Integral.
GdS: Dar există deja un program în care costurile se împart între primărie, guvern şi proprietar.
O.V.: Există, bineînţeles. Dacă primăria poate să-şi permită această subvenţie, nici o problemă. De altfel, în sectorul unu din Bucureşti, locatarii nu au plătit nimic.
GdS: Şi cum veţi selecta scările de bloc?
O.V.: Nu vom face o selecţie a scărilor de bloc. În primul rând, sunt foarte multe care au fost deja reabilitate de către proprietari. Acum sunt întrebată dacă pe ei îi despăgubim. Nu-i despăgubim. Nu avem această posibilitate, dar vom începe cu blocurile de la capătul oraşului. Vom începe din Lăpuş, în partea cealaltă, zona Craioviţa, cumva să avem Calea Bucureşti, Severinului, zonele care se văd să intre în primul an pe reabilitare termică, urmând ca în perioada următoare să asigurăm toate scările de bloc. În patru ani vreau să fie toate reabilitate.
GdS: De când ar începe reabilitarea celor 500 de scări de bloc?
O.V.: De anul viitor, pentru că, deocamdată, lucrăm pe bugetul lui Antonie Solomon. Mie mi s-a pus un buget în braţe până la sfârşitul anului, nu pot să operez cheltuieli importante. Aud tot felul de lucruri. Până când nu voi face un audit, nu pot să-mi dau seama dacă sunt adevărate. Aud chiar că s-ar putea să fie probleme cu plata pentru pasajul suprateran, ca Uniunea Europeană să ne ceară înapoi fondurile pentru că nu s-ar fi cheltuit justificat. Nu am de unde să ştiu, să nu o luaţi ca o informaţie verificată. Sunt tot felul de funcţionari din primărie care îmi dau asemenea veşti. Până nu ajung să văd despre ce este vorba, nu pot face multe comentarii. Cert este că va trebui, într-o lună-două, să avem un control exact de la Curtea de Conturi ca să ştim despre ce vorbim.
GdS: Aveţi şi prieteni în primărie…
O.V.: Păi, am înţeles că a dat boala în foarte mulţi angajaţi din primărie, în sensul că mai mult de jumătate au intrat în concediu. Am înțeles că medical, foarte mulţi dintre ei. Voi cere Casei de Asigurări de Sănătate să controleze aceste persoane, să vadă dacă sunt bolnave. Dacă sunt, să le trimitem şi un buchet de flori cu un bileţel de însănătoşire grabnică. Dacă recurg la tot felul de tertipuri, trebuie să ştie că nu aşa se lucrează în primărie de acum înainte.
GdS: Se spune că aţi ieşit primar cu ajutorul suporterilor Universităţii Craiova. Aţi fost la Bucureşti, la proces. Mai mulţi cititori GdS ne-au rugat să vă adresăm următoarea întrebare: veţi pune echipa de fotbal mai presus de nevoile Craiovei?
O.V.: Absolut nu. În primul rând, nu am posibilitatea legală să fac acest lucru sau depinde ce înţeleg ei prin asta. Într-adevăr, le datorez suporterilor foarte multe voturi, dar nu cred că suficiente ca să facă această diferenţă de 6.000 de voturi. Eu spun că intelectualii, în mare parte, au contribuit la această diferenţă, cred că şi clerul din Craiova. În ceea ce priveşte echipa de fotbal, acesta este brandul oraşului. Sunt alte localităţi care şi-au rezolvat problema apei, a canalizării, a locuinţelor şi care îşi caută un brand al oraşului. La Slatina, mie nu îmi vine în minte nici un fel de brand. Noi avem echipa de fotbal şi trebuie să ne batem ca acest brand să dăinuiască.
GdS: Până unde vă puteţi bate pentru asta?
O.V.: Mă pot bate ca din punct de vedere administrativ, cât îmi permite legea, să susţin echipa. Sunt acele cheltuieli care nu sunt foarte mari.
GdS: Care cheltuieli?
O.V.: Pentru stadion, cele administrative, care s-au operat până la un anumit moment şi în bugetul oraşului. Eu pot să fac ca justiţia, LPF şi FRF să vadă că aici a venit un primar care sprijină echipa şi care nu-i va pune tălpi. Vreau să găsim un sponsor important pentru Universitatea Craiova în momentul în care va fi reafiliată, pentru că eu sunt absolut convinsă că vom câştiga acest proces. Aceste sponsorizări nu le poate asigura primăria. Sigur, aici va trebui să am discuţii cu mai multe personalităţi ale Craiovei, dispuse să facă eforturi financiare. Ford, la Valencia, de exemplu, eu ştiu că dă o sumă foarte importantă de bani pentru susţinerea echipei. Nu ştiu dacă au fost întrebaţi până acum, eu o să-i întreb. În orice caz, banii aceia nu se vor lua din bugetul primăriei. Vrem să construim un stadion nou, dar cu finanţare de la bugetul naţional, aşa cum s-a întâmplat anii trecuţi cu Arena Naţională, cu Clujul, Ploieştiul.
GdS: Unde s-ar construi acest stadion?
O.V.: Nu m-am gândit încă. Este o discuţie importantă de făcut. Nu aş vrea să construiesc un stadion nou decât pentru fotbal, fără pistă. Este foarte clar că nu se poate face pe „Oblemenco“. Cu certitudine, avem terenuri la aeroport, în parteneriat cu consiliul judeţean. Eu sunt absolut convinsă că ei ar putea să cedeze o parte din terenuri.
GdS: Vreţi o Universitatea Craiova patronată de Adrian Mititelu?
O.V.: Pe mine nu mă interesează care este patronul echipei şi nu asta trebuie să fie problema primarului. Adrian Mititelu are şi defecte, şi calităţi. Într-o anumită perioadă a fost un patron bun pentru Universitatea Craiova. După, au început altercaţiile cu suporterii şi „meciurile“ de la nivel naţional. Eu am avut o discuţie şi cu suporterii. Ei sunt interesaţi de un singur lucru: să joace pe stadion echipa Universitatea Craiova. Asta mă interesează şi pe mine.
GdS: Ce faceţi dacă nu găsiţi sponsori?
O.V.: Eu zic că se vor găsi soluţii. Să se reafilieze echipa mai întâi.
GdS: Adrian Mititelu v-a sprijinit mult în campania electorală. Vă simţiți datoare faţă de el?
O.V.: Nu mă simt datoare faţă de nimeni. Vă spun foarte clar că nu am obligaţii faţă de nimeni în această campanie electorală. Nu am obligaţii nici financiare, nici de alt fel faţă de nimeni. Asta vreau să ştie şi angajaţii primăriei: că nimeni nu va vorbi în numele meu în următorii patru ani. Dacă am ceva de discutat cu ei, o voi face eu. Au fost tot felul de zvonuri, încă din campanie, că vreau să aduc nu ştiu ce firmă să lucreze în Craiova ş.a.m.d.
GdS: Primăria este angrenată în multe procese cu Universitatea Craiova şi cu Adrian Mititelu. Cum veţi rezolva aceste probleme?
O.V.: Ştiu, dar o să vedem în momentul în care o să devin primar şi o să ştiu cu exactitate despre aceste lucruri. Trebuie să vedem în primul rând pentru ce se judecă.
GdS: Adrian Mititelu şi clubul de fotbal au datorii mari către bugetul Craiovei. Ce veţi face?
O.V.: Dacă trebuie să le plătească, cu siguranţă le va plăti.
GdS: O să fiţi pusă în situaţia de a-i cere unui om care v-a susţinut în campanie să-şi achite datoriile.
O.V.: Eu am fost la proces după discuţii cu suporterii. Şi dacă va trebui susţinut clubul, şi dacă va trebui să plătească datorii, pentru mine este egal cu zero cine este patron, că se cheamă Mititelu sau altfel.
GdS: Vă gândiţi să ştergeţi şi datoriile clubului către buget?
O.V.: Trebuie să văd despre ce este vorba. Până acum nici nu am intrat în primărie.
GdS: Vorbeaţi de un parteneriat public-privat pentru Balta Craioviţa. Cum veţi proceda?
O.V.: Nu vă pot da mai multe detalii. Am avut discuţii cu ministrul mediului, Rovana Plumb, pentru accesarea unor fonduri europene ca să asanăm această baltă, pentru că este un focar de infecţie. Nu ştiu cum au ajuns terenurile în posesia lui Adrian Mititelu, poate pentru asta ar trebui să dea cineva vreo explicație, important este că nu mai rămâne aşa. Şi atunci există varianta exproprierii pentru cauză de utilitate publică, accesarea fondurilor europene, şi, după desecare, vom curăţa zona şi vom face un parc de distracţii. Şi Parcul Tineretului trebuia să se facă tot pe parteneriat public-privat. Nicăieri în lume primăriile nu fac astfel de investiţii, care le aduc sau nu bani. Plus că trebuie să le gestioneze. Uitaţi-vă cât curent electric consumă Parcul Tineretului! Nu ştiu dacă sunt cartiere atât de bine luminate cum este parcul acesta noaptea, când nu se plimbă nimeni.
GdS: Veţi continua construirea Aqua Park-ului?
O.V.: Nu am ce să fac, pentru că este pe fonduri europene. Vreau să văd ce se întâmplă cu licitaţiile. O să luăm şi celelalte contracte la mână, să vedem cât de legal s-au desfăşurat licitaţiile.
GdS: Cum construiţi casele pentru tineri?
O.V.: Am discutat deja cu ministrul apărării, să ne pună la dispoziţie o parte din terenurile armatei ca să tragem utilităţile şi să construim până la fundaţie. Asta este sarcina primăriei. Apoi vin investitorii, ridică blocul, facem licitaţie, dar să nu treacă de 400 de euro metrul pătrat construit, banii se iau din bănci, urmând ca proprietarii să plătească ratele la bănci.
GdS: Deci firma care construieşte ia banii din bancă…
O.V.: Da.
GdS: Credeţi că este vreo firmă dispusă să se împrumute la bancă şi să primească 400 de euro pe metrul pătrat?
O.V.: La Constanţa cum s-a putut? Întrebaţi orice constructor. Cu 400 de euro pe metrul pătrat, îi mai rămâne şi lui ceva. Sunt multe persoane care îmi spuneau că sunt proiecte fanteziste.
GdS: Şi când ar demara acest proiect?
O.V.: După ce vom avea terenul şi bugetăm tot ce înseamnă sisteme de canalizare, apă potabilă etc.
GdS: Nu vă e teamă că aţi promis multe lucruri în campanie şi că lumea aşteaptă foarte mult de la dumneavoastră?
O.V.: Nu mi-e teamă, pentru că ştiu că voi putea să le rezolv.
GdS: Cum aţi ajuns să-l alegeți pe domnul Gheorghe Nedelescu pentru funcţia de city manager?
O.V.: Are experienţă administrativă, el s-a ocupat de Salubritate, spaţii verzi.
GdS: Deci se va ocupa doar de aceste lucruri?
O.V.: Da, şi de câini maidanezi, lucrurile la care se pricepe, lucrurile pe care nu vreau să le am pe agenda mea zilnică. Va trebui să stau foarte mult la uşile miniştrilor ca să rezolv finanţarea. Vreau ca până la sfârşitul anului să avem toată documentaţia pentru a da drumul la adăpostul de câini. Acum căutăm teren în afara Craiovei.
GdS: Ce capacitate va avea adăpostul?
O.V.: Depinde de teren. Cert este că trebuie să dispară de pe străzile oraşului 5.000 de maidanezi. Asta înseamnă ori cinci adăposturi a câte o mie de câini, ori unul mare. Câinii vor sta acolo tot timpul. ONG-urile se vor ocupa de sterilizarea lor, iar mâncarea poate fi obţinută de la magazine, cea pe cale să expire ca termen de garanţie. Aşa este mai sigur şi pentru ei, pentru că nu o mai ard.
GdS: Şi cum convingeţi magazinele?
O.V.: Este în interesul lor, pentru că se descarcă de aceste cheltuieli.
GdS: Cum creaţi 20.000 de locuri de muncă?
O.V.: Cu investitori, să le scădem taxele. Voi aduce luna viitoare câţiva investitori englezi. Le vom da toate facilităţile legale. În Craiova vor lucra doar firme care angajează doar cetăţeni ai Craiovei.
GdS: Mai are Craiova teren pentru aceşti investitori?
O.V.: Consiliul judeţean are câteva zeci de hectare.
GdS: Deci pe acelea vă bazaţi… Dar nu sunt ele pe teritoriul administrativ al altor comune, deci firmele ar plăti impozite acolo?
O.V.: Trebuie să discutăm iar Zona Metropolitană, pentru că acum nu ne ajută foarte mult. Sunt multe localităţi care nu au intrat. Acum vor intra cu certitudine, pentru că sunt primarii noştri. Toată lumea trebuie să câştige din această Zonă Metropolitană.
GdS: Cum vi se pare ideea celor două pasaje?
O.V.: Acum pot s-o spun, pentru că nu mai am presiunea campaniei: eu nu aş fi făcut acest pasaj din Valea Vlăicii. Este o monstruozitate, arată foarte urât, nu va descurca circulaţia.
GdS: Dar cel subteran?
O.V.: Nu are rost nici acesta, aşa cum este el gândit acum.
GdS: Reduceţi impozitele?
O.V.: Da, pentru firme, va trebui să facem nişte calcule foarte exacte.
GdS: Schimbaţi ceva în primărie?
O.V.: Vom schimba organigrama şi va exista un departament de supracontrol. Tot ce se semnează în primărie şi are legătură cu banul public va fi luat la mână de aceste persoane. În Germania există astfel de compartimente.
