Consumul de droguri în România a crescut în 2010, cel mai utilizat fiind canabisul. Concluzia apare în Raportul Național privind Situația Drogurilor 2011, prezentat ieri de Agenția Națională Antidrog (ANA). Potrivit raportului, care prezintă date din 2010, România nu este o țară-sursă pentru traficul de droguri, dar rămâne un stat de tranzit.
Dintre drogurile ilegale, cel mai consumat este canabisul (1,6%), urmat de ecstasy (0,7%), heroină (0,3%) și cocaină (0,3%). Canabisul și ecstasy sunt consumate cu predilecție de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani, majoritatea de sex masculin, cu precădere din regiunea București/Ilfov și vestul țării. Cea mai mică vârstă declarată de un respondent pentru debutul în consumul de canabis a fost de 14 ani, iar media vârstei de debut a fost 22 de ani, se arată în raport. În ceea ce privește admiterea la tratament ca urmare a consumului de droguri, 2.163 de persoane au beneficiat anul trecut de tratament pentru consumul de droguri ilegale și „etnobotanice“. Dintre acestea, peste 64% au fost internate, aproximativ 35% au primit tratament în ambulatoriu și restul în regim de detenție. Opiaceele au reprezentat drogul principal pentru care s-a solicitat asistență medicală în 2010, însă s-a observat o „creștere explozivă“ a consumului de „droguri legale“, se arată în raportul Agenției Naționale Antidrog. O posibilă explicație a consumului crescut de etnobotanice o reprezintă prețul relativ scăzut față de celelalte droguri și „accesibilitatea mult mai mare a acestora“.
Consumatorii,
din ce în ce mai tineri
În consecință, s-a înregistrat o schimbare a modelului de consum, a declarat Sorin Oprea, directorul Agenției Naționale Antidrog, care a explicat că heroinomanii au trecut pe „etnobotanice“. Aproape 39% dintre persoanele care au primit anul trecut asistență medicală pentru consumul de „etnobotanice“ primiseră anterior tratament pentru opiacee (în principal pentru heroină). Se înregistrează, însă, și altă formă de consum, și anume: policonsumul. Mai mult de o treime dintre cei care au fost asistați medical în 2010 ca urmare a consumului de droguri au folosit heroina ca drog principal și „etnobotanicele“ ca droguri secundare. Media de vârstă a celor asistați medical este mai mică de 31 de ani. Tendința este de scădere a vârstei consumatorilor de droguri, iar cei mai mulți dintre cei care au ajuns la spital au avut un consum zilnic și și-au administrat drogurile preponderent pe cale injectabilă. Raportul notează că anul trecut s-a constatat o creștere cu 194% (de trei ori mai mult) a numărului de urgențe medicale ca urmare a consumului de „etnobotanice“, față de 2009. Tot în 2010 s-a lărgit, însă, și aria unităților medicale raportoare, de la 46 la 65 de unități de primiri urgențe. Aproximativ o treime din totalul admiterilor la tratament au fost tineri cu vârste mai mici de 24 de ani, iar altă treime – tineri cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani.
Piața drogurilor – rutele de trafic
În 2010, în România nu au fost descoperite laboratoare clandestine destinate fabricării de droguri. „Se poate afirma că România nu este o țară-sursă pentru traficul de droguri, cele câteva culturi de canabis descoperite nefiind reprezentative prin cantitatea estimată a fi produsă“, se arată în raport. Canabisul și hașișul constituie cele mai traficate/consumate droguri din Romania, întâlnite preponderent în marile centre universitare: București, Craiova, Constanța, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara. Ele provin, în mare parte, din țări precum Republica Moldova, Serbia, Spania și Olanda. În privința traficului de heroină, România rămâne punct de tranzit, deși se remarcă o intensificare a activităților desfășurate de grupurile criminale, prin recrutarea de cetățeni români pentru transportul unor cantități semnificative (10 – 80 de kilograme). Se constată achiziționarea pentru transportul drogurilor a unor autoturisme înmatriculate în România, care, ulterior finalizării unui astfel de transport, sunt oferite ca plată cărăușului. Ruta principală continuă să fie cea balcanică. Marile rețele de trafic internațional de heroină au inclus România în ramura nordică a rutei balcanice, alături de Bulgaria și Ungaria către Europa de Vest. Există informații că România a fost inclusă într-o nouă rută de tranzit a heroinei din Afganistan spre țările occidentale, alături de Turkmenistan, Uzbekistan, Kazahstan, Rusia și Ucraina, precizează raportul. Concret, din depozitele constituite în Ucraina, heroina pleacă spre Europa Occidentală pe trei rute: prin Polonia, prin Ungaria și prin România. „Etnobotanicele“ sau „drogurile legale“ provin, în principal, din China, dar există importuri și din Germania și Anglia. Substanțele sunt introduse în România, în principal, prin intermediul societăților de curierat rapid. Distribuitorii le achiziționează la un preț relativ mic, de aproximativ 2 euro/gram și le vând la prețuri de până la 22 euro/gram, precizează raportul Agenției.
Drogul marilor oraşe
Cocaina rămâne un drog al marilor orașe, fără mari modificări față de anii trecuți, când acest tip de drog era semnalat, la consum, în proporție de peste 75%, în București, Constanța, Timișoara, Cluj-Napoca, Râmnicu-Vâlcea, Deva, Sibiu și Brașov. Principala piață de desfacere a cocainei este Bucureștiul. Ca modalități de transport a cocainei sunt preferate două metode, întâlnite în peste 90% din situații: prin intermediul cărăușilor și prin intermediul societăților de curierat. În ultimii ani se observă tendința traficanților sud-americani de a utiliza ruta maritimă pentru transportul unor cantități însemnate de cocaină spre Europa. Portul Constanța reprezintă o opțiune pentru introducerea în spațiul european a unor importante cantități de cocaină, provenite din țări ale Americii de Sud. Drogurile sintetice (amfetamine, ecstasy, MDMA) sunt tranzitate prin România, existând și o cerere pentru consum. Acestea provin din țări vest-europene și au ca destinație țări din Orientul Apropiat și Mijlociu. Drogurile sintetice sunt traficate în România prin intermediul serviciilor poștale, a transportului aerian, cât și a celui rutier (prin autoturisme personale), în timp ce consumul este localizat în special în baruri, discoteci, cluburi.
Prețul drogurilor
la nivelul străzii
În 2010, prețurile de comercializare a drogurilor nu au înregistrat variații semnificative față de anul precedent, se arată în raport.
Prețul cu ridicata (exprimat în euro/kilogram, litru sau 1.000 de doze)
Hașiș: 4.000 – 7.000 euro, Canabis iarbă (marijuana): 2.000 – 5.000 euro, Cocaină: 45.000 – 90.000 euro, Heroină: 12.000 – 20.000 euro, Ecstasy (MDMA): 3.500 – 7.130 euro. Prețul cu amănuntul (în euro/gram sau pe doză) este: hașiș: 14,25 – 19 euro, Canabis iarbă (marijuana): 9,5 – 19 euro, Cocaină: 80 – 120 euro, Heroină: 35,63 – 47,51 euro, Ecstasy (MDMA): 9,5 – 19 euro, LSD (timbru): 19 – 35,63 euro.
