Criza datoriilor la întreţinere, lipsa apei calde şi posibila dispariţie a căldurii din caloriferele craiovenilor în această iarnă ridică o problemă care a fost ocolită ani de-a rândul de către mai-marii oraşului. Ar trebui desfiinţată Termoficarea? Ar trebui ea preluată de Complexul Energetic Craiova? Şi, la urma urmei, cine sunt vinovaţii? Populaţia care nu plăteşte sau conducătorii Regiei şi responsabilii din primărie care au permis umflarea gogoaşei datoriilor? La fiecare întrebare încercăm să răspundem pe rând, conştienţi fiind că nu ne putem aştepta la demisii de onoare, deoarece conducătorii noştri suferă de o boală grea: vinovaţi sunt mereu alţii.
Zeci de mii de craioveni, indiferent că şi-au plătit sau nu întreţinerea, îşi fac baie încălzind apă pe aragaz. Cei buni platnici strigă, pe bună dreptate, că nu este normal să sufere din cauza restanţierilor. Aceştia din urmă bagă capul între umeri sperând că oprirea apei calde este doar o toană a Termoficării. În acest caz, vinovaţi sunt chiar locatarii, care pot pune presiune pe preşedinţii de asociaţii să ia măsuri împotriva datornicilor. Obişnuiţi cu un rol decorativ, preşedinţii s-au văzut acum nevoiţi să pună osul la treabă şi să înceapă să alerge pentru recuperarea datoriilor. Chiar dacă gestul vine după ani de trândăveală, niciodată nu este prea târziu, iar perspectiva de a sta în frig şi de a fi schimbaţi din funcţii le-a pus preşedinţilor sângele în mişcare. Mulţi locatari se plâng de facturi umflate, dar puţini ştiu că puterea este în mâinile lor, la adunările generale. Condiţia esenţială este, însă, să participe. De ce au acumulat asociaţiile de proprietari datorii uriaşe către Termoficare? Pentru simplul motiv că oamenii nu vor plăti niciodată de bunăvoie, nicăieri în lume. Disciplina fiscală se construieşte în timp, prin aplicarea strictă a legii. Or în Craiova, şi oriunde în România, oamenii s-au obişnuit că merge şi aşa. Cine trebuia să fie direct interesată de recuperarea banilor? Regia de Termoficare. Şi asta pentru simplul motiv că ea prestează un serviciu pentru care ar trebui să încaseze bani. Într-o economie normală, cel care vinde ceva primeşte altceva în schimb. Presiunile politice şi dezinteresul lucrătorului la stat au dus însă la acumularea unor datorii istorice. Cu siguranţă, altă atitudine ar fi avut directorii Termoficării dacă administrau o firmă privată, acolo unde ar fi rămas în funcţie doar dacă erau performanţi. Decizia furnizorului de agent termic, CE Craiova, de a opri robinetul, pe bună dreptate, i-a cam luat prin surprindere pe directorii Termoficării. Obişnuiţi ani la rând cu păsuirea, cu intervenţiile politice, s-au trezit acum cu un oraş bocnă. Panicaţi că-şi pot pierde salariile de mii de lei pe lună şi cetele de angajaţi pe ochi frumoşi, s-au pus pe negociat trăgând cu ochiul la banii salvatori ai guvernului. De ce nu i-au executat până acum pe datornici? Nesuferita şi stufoasa legislaţie este de vină, au motivat mereu cei de la Termoficare. Plângându-şi singuri de milă pentru situaţia grea, dar cu buzunarele pline, directorii s-au complăcut ani la rând într-o relaţie bolnăvicioasă cu asociaţiile de proprietari, cărora le-au tolerat lipsa plăţilor, deşi ştiau că asta îi va duce în final la faliment.
Laude… laude….
Primăria are partea ei de vină. Cum Regia este în subordinea ei, primarul, oricare ar fi fost el, trebuia să pună piciorul în prag şi să le ceară directorilor să gândească economic. Dar cum să-i deranjezi pe rău-platnici? Sunt mulţi şi votul lor contează. Mai deunăzi, primarul Antonie Solomon îl lăuda pe Tatian Tudorache, directorul Termoficării, spunând că este cel mai bun director al său. În loc să-l tragă de urechi şi să-i ceară o demisie de onoare, primarul l-a ridicat în slăvi. Dar cum să facă primarul un astfel de gest, când el consideră că vinovaţi pentru oprirea apei calde sunt guvernul, FMI sau justiţia?!
Bugetari cu scaune călduţe
Revenind la Termoficare, cum ar putea fi eficientizată pe viitor? O soluţie ar fi trecerea ei din subordinea primăriei în cea a Complexului Energetic Craiova. Motive sunt destule. Termoficarea ar funcţiona pe principii economice şi nu electorale, angajările s-ar face mai puţin pe bază de pile, iar directorii şi-ar justifica mai mult salariile. Potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul în curs, Regia de Termoficare are 762 de angajaţi, cu un salariu mediu de peste 2.000 de lei. În aceşti bani intră şi tichetele de masă şi de vacanţă, în condiţiile în care firmele din economia reală trag să moară. Directorul instituţiei primeşte un salariu de 60.000 de lei pe an, iar ceilalţi directori şi şefi de servicii – sume consistente. Cel puţin aşa arată proiectul aprobat de Consiliul Local Craiova la începutul acestui an. Dacă salariile au scăzut sau nu, informaţia este ţinută la secret. Doi dintre directorii cu care am discutat au spus că salariul lor este confidenţial. Cheltuielile cu lefurile celor 762 de angajaţi au crescut pe anul în curs faţă de 2010 de la 18,6 milioane de lei la 20 de milioane de lei (aproximativ cinci milioane de euro – n.r.). Principalul avantaj al transferului Termoficării la CE Craiova este reducerea preţului la energia termică. Regia dublează practic preţul agentului termic pe care îl furnizează populaţiei, de la 133 de lei pe gigacalorie, cu cât îl cumpără de la CE Craiova, la 280 de lei. Motivul este că pierderile pe reţea de la punctul termic la blocuri depăşesc 20% din volum. Fără bani de modernizare şi cu ţevile franjuri, Termoficarea ar scăpa de grija investiţiilor. CE Craiova are puterea financiară de a aloca sume consistente pentru reabilitarea sutelor de kilometri de conducte. Nicolae Degeratu, directorul tehnic al Regiei, a dat de înţeles că lucrurile ar trebui să rămână aşa, pe motiv că în alte oraşe, unde CET-urile şi Regiile sunt la pachet, preţul gigacaloriei este mai mare decât în Bănie. „Doar la Craiova, Constanţa şi Bucureşti Regiile sunt separate de CET-uri. Acolo unde nu sunt separate, preţul la gigacalorie este mai mare“, a spus Degeratu.
