Craiova este un oraş de nota 6 la curăţenie. Craiovenii nu au cultura curăţeniei, primăria nu se implică, iar în Dolj situaţia este dezastruoasă. Mai mult, CJ Dolj va pierde un proiect de peste 47 de milioane de euro pentru gestionarea deşeurilor, ne dezvăluie comisarul-şef al Gărzii de Mediu Dolj, Ileana Şerban, într-un interviu acordat GdS.
GdS: Toată lumea aşteaptă aprobarea masterplanului pe deşeuri, un proiect de 47,5 milioane de euro, care trebuie să rezolve problema gunoaielor în Dolj. Cum funcţionează sistemul de colectare în prezent şi cum vedeţi acest proiect?
Ileana Şerban: După părerea mea, s-a făcut mare caz cu acest masterplan. După informaţiile pe care le am, n-o să se prea realizeze. Nu-mi face plăcere să spun acest lucru, chiar mă doare, pentru că orice ban venit de la UE reprezintă un lucru bun pentru judeţ. Probabil că nu s-a vrut să se realizeze acest masterplan încă de la început. Am vorbit cu doamna director de la POS Mediu şi-mi spunea că este atât de prost scris proiectul că nu va primi finanţare.
GdS: Aveţi informaţii sigure că masterplanul va fi respins?
I.Ş.: Din ce ştiu de la cei care lucrează cu fondurile europene, da, va fi respins masterplanul. Responsabil este Consiliul Judeţean (CJ) Dolj, pentru că vrea totdeauna să ţină lucrurile foarte strânse şi foarte centralizat. CJ are un serviciu specializat care scrie proiecte şi care ar fi trebuit să ştie ce are de făcut. Ei nu au colaborat cu celelalte instituţii. Cei de la CJ vor să-şi asume toate meritele şi nu vor să colaboreze.
GdS: Cum pregătesc primarii colectarea deşeurilor în Dolj?
I.Ş.: Primarii au fost învăţaţi să nu facă nimic, pentru că o să vină ceva de la CJ. Că va veni un butoi mare cu lapte şi miere sau vin nişte bani, care vor fi împărţiţi la primari şi ei vor face strict ceea ce vrea CJ cu ei. De aceea, am ajuns în această situaţie în care ne găsim astăzi. Situaţia este foarte gravă în momentul actual. Noi am închis depozitele din mediul rural pe 17 iulie 2009, pentru că ne-am asumat acest lucru prin negocierile cu UE. Dar cetăţenii din comune erau învăţaţi să ducă gunoaiele la acele gropi. Când le-am închis, trebuia să le oferim o alternativă imediată, nu după trei-patru-cinci ani. Potrivit negocierilor cu UE, va rămâne un singur depozit în Dolj, cel de la Mofleni.
GdS: În acest moment, câte depozite mai funcţionează în judeţ?
I.Ş.: La ora actuală, pe lângă depozitul de la Craiova, funcţionează cele din Segarcea şi Filiaşi, care trebuie închise în 2013, respectiv 2015. Până atunci, nu trebuie să primească deşeuri din localităţile limitrofe, pentru că trebuie să reducă anual cantităţile cu 15%.
GdS: Dar este suficient doar depozitul de la Craiova (Mofleni) pentru întreg judeţul Dolj?
I.Ş.: Tehnic, are această capacitate. Este proiectat să funcţioneze 44-45 de ani. Eu am fost foarte dezamăgită că aceia care au negociat cu UE au prevăzut un singur depozit pentru Dolj, în timp ce Vâlcea, care este un judeţ mai mic, cu o populaţie la jumătate, are două. Cu cât sunt mai mulţi operatori şi depozite preţul gunoiului este mai mic, pentru că intervine concurenţa. Dar probabil că s-a vrut tot ceva centralizat. Oriunde, în lume se câştigă mult din colectarea deşeurilor.
GdS: Dar acum unde se depozitează gunoaiele?
I.Ş.: Doar 40% din primării şi-au înfiinţat servicii de salubritate şi au operatori care colectează gunoiul. Spre exemplu, la Călăraşi şi Dăbuleni este firma domnului Silviu Prigoană. De asemenea, există o firmă din Ilfov într-o localitate, iar o firmă din Piteşti operează la Cârcea. În multe localităţi însă, gunoaiele sunt aruncate la ieşirile din comune. În alte cazuri, sunt aruncate în canalele secate sau li se dă foc în curte. Putem spune că în unele localităţi este mai rău ca înainte.
GdS: Dar primăriile încasează amenzi?
I.Ş.: Au primit destule amenzi, au fost primării amendate de două-trei ori. De obicei, amenzile sunt plătite din banii primăriei. Primarii nu au înţeles şi sper să înţeleagă că atunci când vine Curtea de Conturi banii le vor fi imputaţi lor. Sunt amenzi cuprinse între 10.000 şi 20.000 de lei. Amenda minimă plătită în 48 de ore înseamnă 5.000 de lei. Aceşti bani vor fi imputaţi primarului când vine Curtea de Conturi în control.
GdS: Totuşi, de ce primarii întârzie să înfiinţeze serviciile de salubritate şi să angajeze operatori?
I.Ş.: Primarii se feresc să pună cetăţenii la plată pentru că vin alegerile şi nu vor să se certe cu alegătorii. Dar serviciul de salubritate se înfiinţează prin hotărârea consiliului local. Apoi se angajează un operator de salubritate, care va face contracte cu cetăţenii. Primarul nu are nici o treabă, ci doar verifică operatorul dacă îşi face treaba.
GdS: Mulţi cetăţeni sunt învăţaţi să nu plătească gunoiul.
I.Ş.: La început, operatorul face un anumit număr de contracte în comună, iar apoi vecinii se pârăsc între ei. Dacă mai faci un control-două şi mai dai şi amenzi, într-un final toată lumea va avea contracte.
GdS: Cu ce-i ajută totuşi pe cetăţeni acel masterplan pe deşeuri?
I.Ş.: Oamenii tot va trebui să plătească gunoiul. Din banii de masterplan se cumpără maşini pentru transport, se fac staţii de sortare şi transfer şi, eventual, se cumpără nişte pubele.
GdS: Ştim că toate instituţiile publice trebuie să colecteze selectiv deşeurile din incintă, potrivit unei legi recente. Se întâmplă acest lucru?
I.Ş.: Legea obligă toate instituţiile publice să facă această colectare selectivă şi să raporteze cantităţile anual, la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM). Făcând colectare selectivă, o parte din deşeuri se reciclează, iar cantităţile care ajung la gropile de gunoi se diminuează anual cu 15%. Spre exemplu, tot ceea ce s-a colectat în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2010 trebuia raportat până la 25 ianuarie 2011. Nu au depus declaraţiile nici până acum, probabil că le vom prelungi termenul până la 1 octombrie. Tot ce înseamnă reciclabile, carton, fier, sticlă, PET-uri, trebuie să meargă către reciclatori.
GdS: Aţi avut recent acţiuni de control legate de hoţii de fier vechi.
I.Ş.: A fost o acţiune venită de la sesizările cetăţenilor. În unele localităţi, au fost doborâţi stâlpii de înaltă tensiune ale unei reţele electrice dezafectate. În alte localităţi, se fură cablurile electrice ale CEZ şi li se dă foc pentru a se recupera cuprul din ele. S-au confiscat zeci de tone de fier din zonele Filiaşi, Băileşti, Calafat, Poiana Mare, Coţofenii din Faţă, Coşoveni. Am avut 20 de controale şi s-au aplicat nouă sancţiuni.
GdS: Ce ne puteţi spune despre marile instalaţii poluatoare din judeţ. Aţi avut sesizări pe această temă?
I.Ş.: Complexul Energetic Craiova şi-a rezolvat o parte din probleme. Primesc însă sesizări zilnic din Bariera Vâlcii în legătură cu termocentrala. Aici o să fie totdeauna probleme, pentru că prin autorizaţia de mediu sunt permise anumite limite. Este vorba totuşi de o termocentrală, nu de o farmacie sau un spital. Se lucrează cu cărbune, se descarcă vagoane. Acolo s-au construit case până sub gardul termocentralei. Mă aşteptam ca primăria să nu dea autorizaţii de construire în această zonă.
GdS: Mai sunt şi alte zone cu probleme?
I.Ş.: Vor fi probleme pe platforma industrială a Ford. Şi aici s-au construit multe case. Eu cred că societăţile nu au nici o vină, pentru că este o zonă industrială. De vină sunt cetăţenii care au cumpărat case acolo şi administraţia locală care a dat autorizaţii de construire. Au apărut tot felul de instalaţii, ateliere, silozuri, care produc zgomot, disconfort. Primăria trebuie să meargă la faţa locului când dă autorizaţii.
GdS: Ce alte tipuri de sesizări primiţi?
I.Ş.: Primim foarte multe sesizări privind terasele şi localurile. Sunt nunţi, petreceri şi alte evenimente zgomotoase care deranjează vecinii. La noi nu se respectă programul de linişte, nici măcar cel din autorizaţii. Spre exemplu, firmele iau autorizaţii de la primărie că vor da cu artificii la nunţi până în ora 21.00. În schimb, artificiile fac zgomot la ora 1.00 – 2.00, când toată lumea doarme. La nunţi, dau drumul la muzică şi produc un zgomot infernal. Nici mesenii nu se pot înţelege la masă. Eu, spre exemplu, prefer muzica mai încet. Dacă nu-mi place muzica, fac conversaţie. Restaurantele de pe strada Unirii sunt cele mai reclamate. Spre exemplu, şi-au montat hotele de la bucătărie sub geamul vecinilor. Vă daţi seama ce mirosuri sunt acolo.
GdS: Suntem noi, oltenii, mai gălăgioşi decât alţii?
I.Ş.: Nu neapărat mai gălăgioşi. Dar dacă vecinul face ceva, nici noi nu ne lăsăm mai prejos.
GdS: Este Craiova un oraş curat? Ce notă i-aţi acorda, pe o scală de la 1 la 10?
I.Ş.: Aş da nota 6. Cred că ar mai fi multe lucruri de făcut. În primul rând, în vara aceasta au apărut foarte multe demolări. Au rezultat multe deşeuri şi de la anvelopări de blocuri, iar primăria nu a avut o viziune clară unde să meargă acel moloz. Ar fi trebuit ca autoritatea locală să se implice un pic mai mult. La intrările din Craiova poţi vedea munţi de deşeuri rezultate din demolări. Cei care primesc autorizaţii de la primărie ar trebui să meargă la depozitul de la Mofleni cu gunoiul. Oamenii însă nu vor să plătească şi încearcă să scape cum pot de deşeuri.
GdS: Dar cetăţenii colectează selectiv gunoiul?
I.Ş.: Este greu să lupţi cu o mentalitate de 50 de ani. Salubritatea şi-a luat angajamentul că va face colectare selectivă, dar nu a făcut, din păcate, investiţii. Probabil şi din lipsa banilor. Au amplasat în circa 60 de locuri recipiente în două culori, unde se încearcă acum colectarea selectivă de la populaţie. Pe de altă parte, am avut sesizări şi în ce priveşte ghenele. Spre exemplu, la piaţa din cartierul 1 Mai. Cei care au societăţi acolo, în loc să achite cantităţi mari de gunoaie la Salubritate, merg şi le depozitează la ghenele locatarilor. Fiind depozitate legume stricate, cartoane, cetăţenii sunt deranjaţi atât din cauza mirosului, cât şi din cauza cantităţii. Există şi cetăţeni care aruncă gunoiul în coşurile stradale, nu la ghenă. Apoi vin maidanezii şi le împrăştie.
GdS: Ce amenzi aţi dat pe 2011?
I:Ş.: Până acum, am dat 253 de sancţiuni, 164 de avertismente, iar valoarea totală este de 3,86 milioane de lei.
GdS: Personalul şi dotările sunt suficiente pentru îndeplinirea obiectivelor?
I.Ş.: Nu suntem decât 13 comisari. În ce priveşte dotările, există un proiect transfrontalier cu bulgarii, pe fonduri UE. La Dolj, vor primi în curând şase Dacii Duster, GPS-uri şi o şalupă.
GdS: Dar cum salariile sunt mici la stat, există tentaţia şpăgii. O firmă care ştie că riscă amendă de 20.000 de lei poate încerca această soluţie.
I.Ş.: La Comisariat majoritatea oamenilor sunt aproape de vârsta de pensionare. Nu cred că-şi riscă o pensie liniştită pentru şpagă.
