Decizia Curţii Constituţionale a României privind proiectul revizuirii Constituţiei propus de preşedintele Traian Băsescu reprezintă doar o bătălie pierdută, nu un război, a declarat premierul Emil Boc la sfârşitul săptămânii trecute
El a adăugat că hotărârea este una „ciudată“ şi că nu înţelege „dubla măsură“ folosită de judecători acum, pe de o parte, şi în 2003, pe de altă parte, potrivit Agerpres. „Curtea Constituţională a spus că nu se poate restrânge imunitatea parlamentară. Este puţin discutabilă şi ciudată această decizie a CCR. (…) La ce mă refer: în 2003, când s-a revizuit Constituţia, şi atunci s-a restrâns imunitatea parlamentară. Până în 2003, nimeni nu putea fi trimis în judecată fără să se ridice imunitatea parlamentară cu majoritate de 2/3 din fiecare Cameră a Parlamentului. În 2003 s-a restrâns imunitatea parlamentară şi s-a spus că parlamentarul poate să fie trimis în judecată fără să fie nevoie de încuviinţarea din partea Camerei, dar nu poate fi reţinut, arestat şi percheziţionat. Deci s-a restrâns imunitatea parlamentară. Acum vine CCR şi spune că nu se poate restrânge pentru că este afectat un drept, o garanţie. Dar în 2003 nu s-a făcut exact acelaşi lucru?“, a declarat Emil Boc (foto). „Deciziile CCR se respectă, ele trebuie să fie puse în aplicare pentru că sunt obligatorii şi produc efecte pentru viitor. În consecinţă, parlamentul va trebui să ţină cont de decizia CCR în analiza textelor constituţionale. Eu spun doar că în parlament, ţinând cont de decizia CCR, unele texte pot fi amenajate astfel încât să răspundă obiectivului de a putea confisca averile dobândite ilicit şi actele de corupţie să nu mai fie sursă pentru procurarea marilor averi. Acest lucru cred că trebuie făcut şi că nici un principiu din Constituţie nu poate apăra averile dobândite ilegal sau care se construiesc pe bază de fraudă. De aceea, am spus că s-a pierdut o bătălie, dar nu şi războiul cu averile ilicite“, a subliniat premierul.
Ce nu i-a plăcut Curţii
Potrivit CCR, Curtea a constatat că proiectul de lege pentru revizuirea Constituţiei a fost iniţiat cu respectarea prevederilor constituţionale. Totodată, Curtea a remarcat că „eliminarea tezei a doua a art. 44 alin. (8) din Constituţie, potrivit căreia «Caracterul licit al dobândirii se prezumă» este neconstituţională, deoarece are ca efect suprimarea unei garanţii a dreptului de proprietate, încălcându-se astfel limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie“. Curtea Constituţională a mai constatat „că modificarea alin.(2) şi abrogarea alin.(3) ale art.72 din Constituţie sunt neconstituţionale, deoarece au ca efect suprimarea unui drept fundamental al persoanei care ocupă o demnitate publică, încălcându-se astfel limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie“. De asemenea, Curtea a stabilit că „abrogarea alin.(2) şi modificarea alin.(3) ale art.109 din Constituţie sunt neconstituţionale, deoarece au ca efect suprimarea unui drept fundamental al persoanei care ocupă o demnitate publică, încălcându-se astfel limitele revizuirii prevăzute de art. 152 alin.(2) din Constituţie“. Potrivit CCR, „modificarea alin.(6) al art.126 din Constituţie, în sensul introducerii sintagmei «precum şi a celor care privesc politicile financiare şi bugetare ale guvernului, în condiţiile legii contenciosului administrativ», este neconstituţională, deoarece are ca efect suprimarea liberului acces la justiţie, încălcându-se astfel limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie“. Nu în ultimul rând, Curtea Constituţională a constatat că „modificările alin.(2) lit.a) şi b) şi alin.(3) ale art.133 sunt neconstituţionale, deoarece au ca efect încălcarea independenţei justiţiei, în contradicţie cu dispoziţiile art.152 alin.(1) din Constituţie“.
• Hotnews
