În comuna doljeană Afumaţi, unii proprietari de terenuri îi acuză de fals pe arendaşi, susţinând că nu au semnat prelungirea contractelor de arendare
La Afumaţi există de ceva timp un conflict între proprietarii de terenuri şi firmele care au calitatea de arendaş, SC Euragri, înfiinţată în 2000, şi SC Neuragri, constituită în 2005, ambele din Craiova şi cu acelaşi acţionariat, format din patru cetăţeni francezi. Unul dintre proprietarii de teren, Dan Căpinaru, susţine că tatăl său a avut un contract de arendare pe cinci ani cu firma Euragri, scadent în 2008, dar că în 2007 a apărut un alt contract, pe zece ani, pe aceeaşi suprafaţă de teren, cu Neuragri, de care a aflat abia în 2009, când a dorit să dea pământul în arendă.
Căpinaru spune că noul contract nu este semnat de tatăl său, decedat între timp, şi că totul este un fals. „Semnătura nu aparţine tatălui meu. Este un fals care se poate observa uşor cu ochiul liber. Au adunat cât mai multe contracte pe noua firmă ca să poată accesa fonduri europene“, a afirmat proprietarul. Dan Căpinaru mai spune că nu a existat o notificare în scris, cu un an înainte, aşa cum prevede Legea arendei nr. 16/1994, că Euragri nu va reînnoi contractul. „Am semănat terenul în 2010 şi mi-au întors cultura pe motiv că terenul este al lor“, susţine Căpinaru, care va da în judecată firma Neuragri pentru fals în acte.
„Nu semnau, nu primeau arenda“
În alte cazuri, proprietarii acuză faptul că arendaşul, în speţă firma Neuragri, i-a forţat să semneze acte adiţionale prin care contractele se prelungeau cu zece ani, iar clauzele inserate nu sunt tocmai legale. „Când oamenii s-au dus să-şi ridice arenda, le-au fost puse actele adiţionale în faţă şi li s-a spus că nu primesc produsele până nu semnează. Mulţi sunt bătrâni, unii nu văd prea bine să citească, aşa că au semnat. Eu nu am semnat şi nu am primit arenda. Mi-au dat târziu produsele, prin iarnă, în urma presiunilor făcute şi a notificărilor trimise“, a spus Dumitru Toma. „Actul adiţional nu l-am semnat, dar am rămas cu un exemplar. Aşa am văzut clauzele nou-inserate, toate în favoarea arendaşului“, a adăugat acesta.
Clauza conform căreia „tulburarea arendaşului în folosinţa terenului de către arendator va exonera pe arendaş de plata arendei“ este una dintre cele menţionate de Dumitru Toma ca fiind în dezavantajul proprietarilor.
Legea arendei spune că persoana care dă în arendă are dreptul de a controla oricând modul în care arendaşul administrează bunurile arendate. În schimb, în contractul de arendare oferit ca model prin Legea nr. 223/2006 se prevede că arendatorul trebuie „să nu ia măsuri în legătură cu exploatarea terenului de natură să-l tulbure pe arendaş, dar poate să controleze oricând modul în care arendaşul exploatează terenul“.
Clauzele de reziliere, considerate ilegale
Conform actelor adiţionale făcute la contractele de arendare existente, acestea nu se pot rezilia din voinţa unilaterală a uneia dintre părţi. „În cazul rezilierii de către arendator se prevăd daune interese constând în contravaloarea producţiei agricole obţinute de arendaş până la ajungerea la termen a contractului de arendă“, este clauza introdusă în contractul adiţional pe care proprietarii de terenuri o contestă, considerând-o ilegală. „Aceasta nu este o clauză legală“, a precizat avocatul Constantin Belu.
Contractul de arendare oferit ca model prin Legea nr. 223/2006 spune că „în caz de neexecutare culpabilă a obligaţiilor de către una dintre părţi, contractul se consideră reziliat de drept fără intervenţia instanţei“.
„Nu e nici un abuz să ai contractele încheiate pe zece ani, pentru că asta este durata minimă pentru care poţi accesa fonduri europene, aşa cum am făcut noi. Ne-am confruntat cu multe situaţii de genul ăsta şi din acest motiv am făcut şi acele acte adiţionale prin care nu se poate rezilia contractul prin voinţa unilaterală a uneia dintre părţi. Terenurile stăteau nelucrate când am venit noi, iar acum, când au început să producă, nu mi se pare corect să ceri rezilierea contractului“, susţine Luminiţa Voicu, reprezentanta SC Neuragri.
Aceasta a mai precizat că nu i-a obligat nimeni pe oameni să semneze contractele respective şi că în legătură cu legalitatea sau veridicitatea semnăturilor se pot pronunţa doar instituţiile abilitate. „În ceea ce priveşte cazul domnului Căpinaru, nu i-a întors nimeni cultura. A existat o acţiune în judecată, pe care am câştigat-o“, a mai spus Luminiţa Voicu.
Primăria verifică doar suprafaţa arendată
Oamenii din comună afirmă că întâmpină probleme şi în ceea ce priveşte plata arendei. „De multe ori s-a ajuns până în iarnă cu plata în bani, dar ea s-a făcut la preţul din vară al produselor, mai mic decât cel din perioada în care s-a efectuat plata“, susţine Dumitru Toma. Acesta a dat în judecată arendaşul pentru a obţine rezilierea contractului, pe rol mai existând şi alte procese în acest sens.
La Primăria Afumaţi, firma Neuragri figurează cu 230 ha teren arabil, iar SC Euragri are în arendă 139 ha. „Au venit şi au înregistrat contractele, am văzut ştampila, dar semnăturile nu putem şti dacă sunt sau nu ale oamenilor. Primăria poate verifica doar dacă proprietarul dispune de suprafaţa pe care o dă în arendă, iar dacă e aşa, înregistrează contractul“, a precizat primarul din comuna Afumaţi, Cornel Teodorescu.
