24.5 C
Craiova
sâmbătă, 1 iunie, 2024
Știri de ultima orăActualitateCe modificări ale Codului Muncii îi sperie pe angajaţi?

Ce modificări ale Codului Muncii îi sperie pe angajaţi?

Discuţiile din jurul Codului Muncii au generat numeroase dispute. Sindicaliştii susţin că modificările propuse de guvernanţi au menirea de a transforma salariaţii în „slugi” şi că vor ridica angajatorii la rangul de „tirani”.
Din aceleaşi motive au protestat şi cei aproape 10.000 de salariaţi ai fabricii Dacia Mioveni, care nu aveau revendicări în interes personal, ci luptau din solidaritate pentru restul angajaţilor. Este cel puţin surprinzător cum o masă atât de mare de oameni militează împotriva unei legi încă nefinalizate dintr-un patriotism tot mai rar întâlnit printre români. „Angajaţii de la Dacia au mers pe o revendicare naţională, nemulţumiţi de modificările care urmează să se facă în Codul Muncii. Nici patronatul francez nu este de acord cu aceste măsuri. Pericolele la care vor fi expuşi angajaţii, dacă modificările Codului Muncii vor fi puse în practică, sunt multiple şi fac ca salariaţii să nu mai aibă siguranţa locului de muncă. Rezultatul este înrobirea angajatului, urmând ca sindicatele să fie scose din ecuaţie”, ne-a declarat Doru Alexandrescu, preşedintele filialei ieşene a Blocului Naţional Sindical (BNS), formaţiunea din cadrul căreia fac parte şi salariaţii Dacia. Angajaţii au protestat faţă de modificările Codului Muncii şi a legilor referitoare la contractele colective de muncă, sindicate şi conflicte de muncă.
Angajatorul nostru, stăpânul nostru
Iniţiativele de modificare a Codului Muncii au ca efect o putere sporită aruncată în mâinile patronilor. „Pericolul cel mai mare este prelungirea duratei contractelor încheiate pe perioadă determinată. Astfel, angajaţii devin un fel de slavi pentru că nu vor mai beneficia de o serie de drepturi acumulate printr-un contract pe perioadă nedeterminată. În plus, vor fi concedieri abuzive pentru că angajatorul va avea dreptul să de-a afară salariatul pentru că s-au finalizat lucrările. Nici măcar în instanţă nu vor mai trebui să facă dovada concedierilor justificate. Este o bătaie de joc şi este păcat pentru că România are un capital uman foarte important”, ne-a explicat Costică Trifan, liderul filialei ieşene a Cartel Alfa. O altă nemulţumire este legată de faptul că, până acum, la schimbarea locului de muncă se întocmea imediat un act adiţional, iar propunerea Guvernului este de a se semna acest act după 15 zile la noul loc de muncă. Însă mai important este lipsa prevederilor legate de munca la negru din noua propunerea legislativă, susţin sindicaliştii. Cel mai mare pericol pe care îl resimt angajaţii este instabilitatea locului de muncă, iar acest lucru va duce la un şir îndelungat de manifestări stradale, prevăd reprezentanţii acestora.

Declaraţia de război împotriva angajaţilor:
creşterea duratei contractelor de muncă pe perioadă determinată şi posibilitatea extinderii acesteia după expirarea termenului;
durata maximă a timpului de lucru nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, pentru o perioadă de referinţă de 4 luni, comparativ cu 3 luni, în prezent;
pe timpul grevei, angajatorul va putea suspenda contractul de muncă al participanţilor la protest;
se majorează atât perioadele de probă, cât şi cele de preaviz şi se micşorează perioada obligatorie de concediu neîntrerupt de la 15 la 10 zile;
munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile după efectuarea acesteia, nu în 30 de zile, cum stabileşte legislaţia în vigoare;
angajatorii vor avea dreptul să oblige salariaţii să plătească pagubele materiale înregistrate din vina acestora şi să le reţină din salariu contravaloarea pagubei;
abaterea disciplinară nu va mai putea fi sancţionată cu suspendarea contractului de muncă, ci prin avertismentul scris, retrogradarea din funcţie, reducerea salariului de bază cu 5-10%;
sarcina probei în conflictele de muncă va reveni reclamantului, nu angajatorului;
în noua variantă a Codului Muncii, angajatorii care fac concedieri colective vor putea încadra alţi angajaţi pe posturile rămase vacante chiar de a doua zi. Ministerul propune abrogarea articolului 72, care prevede că angajatorii care au făcut concedieri colective nu pot face noi încadrări pe posturile salariaţilor concediaţi timp de 9 luni.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

1 COMENTARIU