Fiscul doljean a făcut plângere penală clubului de fotbal Universitatea Craiova pentru neplata obligaţiilor către stat care provin din contribuţiile reţinute de club salariaţilor săi. La restanţele deja existente se pot adăuga 250.000 de euro, cât reprezintă contribuţiile pentru salariile pe care oficialii Universităţii spun că vor să le plătească din drepturile TV pe care clubul le are de primit de la Liga Profesionistă de Fotbal.
Fotbal Club „U“ Craiova poate folosi banii din drepturile TV pentru plata salariilor jucătorilor, dar conducătorii societăţii riscă puşcăria dacă nu virează către stat dările reţinute de la aceştia, spun reprezentanţii fiscului.
Clubul de fotbal Universitatea Craiova are de încasat de la Liga Profesionistă de Fotbal (LPF) circa 420.000 de euro în contul drepturilor de transmisie TV, dar are poprire pe conturi din cauza datoriilor către bugetul de stat. Această sumă scapă de executarea fiscului dacă banii sunt folosiţi exclusiv pentru plata salariaţilor societăţii. Potrivit art. 149, punctul 12 din Codul de procedură fiscală, băncile nu pot disponibiliza bani din conturi decât pentru „sumele necesare plăţii drepturilor salariale“. Plăţile făcute în alte scopuri sunt nule şi atrag răspunderea solidară a băncilor cu debitorul.
Obligaţii suplimentare la bugetul de stat
Plata drepturilor salariale atrage declararea şi virarea către bugetul statului a dărilor către stat.
Pentru angajat, este vorba despre asigurările sociale (pensii), de sănătate, de şomaj, impozitul pe venit, iar pentru angajator – de asigurările sociale, de sănătate, de şomaj, asigurările pentru accidente şi boli profesionale, fondul de garantare a creanţelor salariale etc. Aşadar, pentru angajat este vorba de contribuţii de 16,5%, la care se adaugă impozitul pe salariu de 16%, iar pentru angajator este vorba de contribuţii de 27,6%. Practic, salariile nete de 420.000 de euro (1,78 milioane de lei) atrag dări către bugetul consolidat în valoare de 252.000 de euro. Aceste sume se declară şi se virează până la data de 25 a lunii în care s-a făcut plata. Aşadar, plăţile făcute în aceste zile atrag dări de 252.000 de euro până pe 25 ianuarie. Depăşirea acestui termen atrage pentru partea angajatorului penalităţi de întârziere, somaţii şi executări silite, iar pentru partea reţinută de la salariaţi intrăm în legea penală. Astfel, potrivit art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, „constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la trei ani sau cu amendă reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă“.
În practica actuală, angajatorul reţine la sursă şi partea de contribuţii a angajatului, pe care o virează către bugetul de stat. Reţinerea şi nevirarea sumelor se consideră infracţiune.
Puşcărie pentru reţinerile nevirate
Legea pentru combaterea evaziunii fiscale prevede şi cazurile în care se poate aplica doar o amendă sau sancţiune administrativă. Potrivit art. 10, alin. (1), dacă prejudiciul cauzat şi recuperat până la primul termen de judecată este de 100.000 de euro, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat este de până la 50.000 de euro, se aplică o sancţiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar. În cazul nostru, la suma de 420.000 de euro, angajatorului i-ar reveni circa 115.000 de euro, adică puţin peste limita cerută de lege. Interesant de văzut ar fi forma pe care o are angajamentul fotbaliştilor: convenţie civilă sau contract individual de muncă. În accepţiunea noilor legi în domeniu, convenţia civilă poate fi asimilată contractului individual de muncă, dacă este considerată activitate dependentă (dacă este repetitivă). În aceste condiţii, dările sunt cele enumerate mai sus.
Interesant este că fiscul a făcut deja o plângere penală în cazul Fotbal Club „U“ Craiova SA, pentru stopaj la sursă nevirat, iar conducătorul societăţii, Adrian Mititelu, riscă puşcăria. Dosarul penal se află în cercetări la poliţia craioveană.
