Mai multe străzi cu aspect de Evul Mediu ale Craiovei au fost incluse în aria cu grad maxim de impozitare pe motiv că sunt aproape de centru şi „atractive“.
Harta pe zone de impozitare a Craiovei va fi folosită de primărie pentru calculul impozitelor şi taxelor şi în 2010, în ciuda aberaţiilor desenate de funcţionari încă de anul trecut. În funcţie de plasarea pe această hartă, valoarea impozabilă a clădirilor se corectează cu indici care cresc de la D la A, D reprezentând perimetrul cel mai îndepărtat de centrul oraşului, iar A – cel mai apropiat. Coeficienţii sunt 2,20 pentru D, 2,30 pentru C, 2,40 pentru B şi 2,50 pentru A. De asemenea, tot în funcţie de această zonare, se diferenţiază taxa pe teren, şi aceasta crescând de la D la A. Pentru a colecta dări cât mai mari de la contribuabilii Băniei, autorităţile au mărit cercurile „concentrice“ între care se încadrează zonele de impozitare. Aşa au ajuns să includă în zona A străzi cu dotări de periferie. Exemple sunt strada Pictor H. Barbusse, strada Ecaterina Teodoroiu şi un tronson din strada Bucovăţ, cu aspect degradant, înţesate de gropi, străbătute de reţele distruse şi unde mulţi craioveni sunt obligaţi să folosească latrine, în lipsa canalizării. Directorul Direcţiei Taxe şi Impozite a Primăriei Craiova, Ioan Văcariu, spune că lipsa unor utilităţi pe străzi din zona A nu-i afectează pe contribuabilii care nu deţin anumite utilităţi în comparaţie cu vecinii lor, care se bucură de acestea, întrucât pentru imobilele respective valoarea impozabilă este mai mică. Totuşi, cum pot fi considerate vârf de impozitare astfel de străzi?
„Zonarea s-a refăcut în funcţie de distanţa faţă de centru şi de gradul de atractivitate. Acum, este posibil să mai fie şi scăpări“, a afirmat directorul Ioan Văcariu. Actuala zonare, contestată public de craioveni la dezbaterea organizată de primărie la momentul adoptării, a fost făcută însă din alte considerente, după cum se arată în referatele întocmite de funcţionari la acea dată.
„Prin noua propunere de zonare a municipiului se încearcă o omogenizare în funcţie de condiţiile de care beneficiază toţi contribuabilii“, este una dintre explicaţiile care au stat la temelia hărţii.
„Terenurile şi construcţiile unde nu s-au putut realiza încă toate utilităţile edilitar-gospodăreşti au rămas încadrate preponderent în zona C“, se mai arată în raportul de specialitate aferent hărţii.
