România, jucată la alba-neagra

Moţiunea de cenzură „11 împotriva României“ a fost adoptată ieri, 254 de parlamentari votând pentru, în timp ce 176 au votat împotrivă, iar patru voturi au fost anulate, dintr-un total de 448 de parlamentari prezenţi.
Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege în cazul încetării mandatului, potrivit Constituţiei, în interiorul mandatului interimar, cum se numeşte statutul de acum al executivului, care este de 45 de zile şi care expiră între cele două tururi de scrutin ale prezidenţialelor.
Potrivit Legii privind organizarea şi funcţionarea guvernului, „în cazul încetării mandatului său, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului guvern, acesta continuă să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi“. De exemplu, Legea bugetului pe anul viitor nu poate fi adoptată de un astfel de cabinet.
Potrivit Constituţiei, guvernul este demis în situaţia în care parlamentul retrage încrederea acordată, prin adoptarea unei moţiuni de cenzură. În această situaţie, Legea fundamentală prevede că preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în parlament.
Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de zece zile de la desemnare, votul de încredere al parlamentului asupra programului şi a întregii liste a guvernului, care urmează să fie dezbătute de Camerele parlamentului, în sedinţă comună. Parlamentul acordă încredere guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Dacă parlamentul nu acordă votul de încredere pentru noul guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare, după ce parlamentarii au respins cel puţin două solicitări de învestire a guvernului, şeful statului poate să dizolve parlamentul şi urmează să fie organizate alegeri anticipate. Legislativul nu poate fi însă dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului preşedintelui României.
Toate aceste prevederi constituţionale şi legale pot fi interpretate în chei diferite, câtă vreme interimatul actualului guvern expiră la 27 noiembrie, între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale, iar în jurul datei de 20 decembrie începe un nou mandat prezidenţial. Cu alte cuvinte, cabinetul demis Boc II poate sta în funcţie până după primul tur al prezidenţialelor, iar dacă între timp nu apare o propunere de executiv nou, noua guvernare – fie ea de coaliţie sau minoritară – se tranşează odată cu alegerea şefului statului. Între timp, preşedintele în funcţie, deşi nu poate dizolva parlamentul, este cel care desemnează premierul. Campania pentru alegerea preşedintelui ar putea fi marcată, în acest caz, de formarea unor coaliţii guvernamentale sau doar parlamentare.