„Ceea ce solicităm nu este o pomană, ci drepturile noastre“, spun cei care au fost deposedaţi abuziv în perioada comunistă de propriile case şi terenuri.
După două decenii de minciuni, promisiuni şi birocraţie, persoanele afectate de exproprierile abuzive din perioada comunistă sau urmaşii lor luptă cu morile de vânt pentru recuperarea bunurilor şi averilor de care au fost deposedate. Toate demersurile făcute până acum, ca şi înfiinţarea ANRP (Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţii) şi a Fondului Proprietatea nu au fost decât praf în ochi. Tocmai de aceea „a apărut ca o necesitate scopul de a milita pentru obţinerea drepturilor legal cuvenite de care în mod abuziv au fost deposedate mii de persoane de către statul comunist, precum şi de a rezolva problemele litigioase ce au apărut şi continuă să apară“, a spus Marin Predoaica, vicepreşedintele şi unul dintre fondatorii APDAFDRR (Asociaţia Persoanelor Deposedate Abuziv, a Foştilor Deportaţi şi Refugiaţi din România). Asociaţia are drept scop apărarea drepturilor şi intereselor prevăzute de Legile nr. 10/2001, nr. 9/1998, nr. 247/2005 şi nr. 290/2003 şi îşi propune să stabilească legături şi să relaţioneze şi cu alte asociaţii de profil, din ţară sau străinătate, să îşi informeze constant membrii cu privire la noutăţile care apar referitor la legile numite, să păstreze un permanent dialog cu autorităţile statului, să stopeze tergiversarea măsurilor reparatorii care se cuvin celor afectaţi de neaplicarea normelor legale.
În Craiova, Asociaţia are 70 de membri, dar numărul celor pe care îi reprezintă este de 40.000 de proprietari, în tot judeţul, care aşteaptă retrocedările. Printre ei, se numără şi Lucian Dorovschi, preşedintele Asociaţiei, care afirmă că reprezentanţii autorităţilor i-au cerut dovezi aberante atunci când a solicitat restituirea proprietăţilor familiei sale, deposedată de toate bunurile şi refugiată din faţa tăvălugului comunist.
„Mi-au cerut să le arăt biletul de tren cu care am ajuns în Craiova acum 60 de ani. Pe atunci eram doar un copil. Mi-au cerut să le declar ultimul domiciliu al părinţilor mei. Aceştia sunt decedaţi şi înmormântaţi în Cimitirul catolic. De ani buni guvernanţii tărăgănează rezolvarea acestor probleme“, a povestit Dorovschi.
ANRP şi FP câştigă pe spinarea nedespăgubiţilor
Instituţiile create în mod expres pentru a supraveghea şi pentru a duce la îndeplinire acordarea drepturilor legal cuvenite nu sunt decât o maşină de înghiţit bani. ANRP şi FP nu au rezolvat nici zece la sută din cazurile de despăgubiri băneşti din judeţul Dolj.
„Acestea sunt făcute să câştige foarte mulţi bani şi să ne spună că nu au bani pentru noi. În acest moment, cele două sunt nefuncţionale. Cei care au reuşit să primească reparaţii băneşti au dat statul român în judecată. Solicitările şi memoriile noastre către guvern şi alte instituţii din ţară au rămas fără răspuns. Mai multă atenţie primim din afară. Pe 12 decembrie 2008, am fost invitaţi la Consiliul Europei şi am fost surprinşi să vedem că reprezentanţii a 27 de ambasade se luptă pentru drepturile românilor, aflaţi acum în străinătate“, a afirmat Predoaica.
