Magistraţii Tribunalului Bucureşti au ajuns la concluzia că fostul prefect de Mehedinţi Dan Trancotă nu a făcut poliţie politică, deoarece notele informative date Securităţii nu au pus viaţa nimănui în pericol, conform motivării deciziei, citate de NewsIn.
Totodată, judecătorii au mai constatat că teroarea regimului comunist l-a forţat să accepte o colaborare cu statul.
Pe de altă parte, instanţa consideră că atitudinea actualului lider al PIN Mehedinţi, de a accepta colaborarea cu Securitatea, a fost „reprobabilă” şi poate fi considerată „ în neconcordanţă cu normele de bun simţ şi cu cele privind dreptul la viaţă privată şi intimă”, se arată în motivarea deciziei de necolaborare cu securitatea dată de Tribunalul Bucureşti.
Cu toate acestea, judecătorii mai arată că, în acea perioadă, nu erau recunoscute normele de bun simţ şi dreptul la viaţă privată şi consideră că, într-o societate în care „se trăieşte permanent cu teama faţă de concetăţean, indusă de autorităţile statului”, nu se putea vorbi decât de „satisfacerea necesităţilor” lui Ceuşescu şi a grupurilor de interese care îl sprijină.
Având în vedere societatea în care trăia, Trancotă nu poate fi considerat colaborator al Securităţii doar pentru că a dat informaţii despre un profesor care admira istoria poporului german şi cultura anglo-saxonă, despre activitatea profesională a doi medici şi despre doctrina religioasă a unei familii, se arată în motivare.
„Pentru a fi clasificat în categoria colaboratorilor nu este suficientă semnarea unui angajament, ci mai trebuie ca informaţiile furnizate să fi dus la îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, adaugă judecătorii în motivare.
De asemenea, din dosarul lui Trancotă nu reiese faptul că profesorul despre care dădea actualul lider al PIN note informative ar fi executat vreo pedeapsă în urma acestora, iar caracterizările făcute de el medicilor erau favorabile, notează judecătorul Sorin Vasilescu, în motivarea deciziei de constatare a necolaborării lui Trancotă cu Securitatea.
În motivare, se arată că Trancotă a procedat foarte bine când a declarat angajaţilor Securităţii că fiica unei familii care aparţinea unei doctrine religioase stricte nu era lăsată să meargă la şcoală pentru că acesteia îi era îngrădit accesul la educaţie.
Intenţia instanţei, conform Ordonanţei 24/2008, privind funcţionarea CNSAS, este de a face publice numele persoanelor care au colaborat cu Securitatea, nu de a le pedepsi, însă doar decizia finală a instanţei este publică. "Un mod mai bun decât acesta ar fi fost publicarea dosarelor colaboratorilor în mass-media sau pe internet, fie permiterea accesului la aceste dosare tuturor persoanelor interesate", arată judecătorul în motivare.
Dan Trancotă, liderul Partidului Iniţiativa Naţională (PIN) Mehedinţi, ar fi dat note informative Securităţii sub numele “Dorin”, se arăta în sesizarea depusă de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) în instanţă.
În acţiune, este specificat faptul că Dan Trancotă a fost recrutat ca informator în anul 1979, pe când era profesor la liceul Vînju Mare, primind numele conspirativ “Dorin”, pentru “supravegherea informativă în rândul cadrelor didactice şi a altor intelectuali de pe raza oraşului Vînju Mare, pentru a cunoaşte la timp orice faptă ce ar putea aduce atingere Securităţii statului”.
“Informaţiile, pe care le voi furniza organelor de Securitate, vor fi scrise sub formă de notă, iar conţinutul lor va fi sincer, obiectiv şi va reflecta adevărul. Vor fi semnate cu pseudonimul Dorin, în loc de numele meu adevărat”, se arată în angajamentul olograf semnat de Dan Trancotă cu Securitatea, document deţinut de CNSAS.
Potrivit CNSAS, Dan Trancotă a dat informaţii despre un profesor de istorie care avea “idei neconforme cu realitatea şi supraaprecia civilizaţia anglo-saxonă”, despre o familie din comuna Greci, care făcea parte dintr-o sectă religioasă, dar şi despre aspecte din viaţa privată a unor profesori, medici repartizaţi în localitate şi despre “aspecte de competenţa organelor de miliţie”.
CNSAS susţine, în sesizarea depusă în instanţă, că liderul PIN Mehedinţi a fost instruit, încă de la recrutarea sa ca informator, să “sesizeze comentariile ce se fac în legătură cu apariţia unor documente de partid, pe cei care audiază şi colportează ştirile transmise pe posturile de radio străine, cadrele didactice care comentează negativ măsurile din domeniul învăţământului, cei care încearcă să propage alte idei tinerilor elevi, încercând influenţarea acestora, cadre didactice care au preocupări literare şi sunt nemulţumiţi că nu li se public operele, cei care pretend aşa-zisa lipsă de drepturi în ţara noastră”.
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii s-a sesizat din oficiu pentru verificarea lui Dan Trancotă, atunci când acesta şi-a depus candidatura din partea PIN, pentru ocuparea postului preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi.
În urma verificărilor, CNSAS a întocmit, pe 9 iunie, o notă de constatare.
Dan Trancotă a fost prefect de Mehedinţi între anii 2000-2004, făcând parte din Partidul Social Democrat (PSD).
