Planul de redresare a economiei europene propus de CE ar trebui să salveze sectoarele care vor fi afectate de criză în următorii doi ani.
Confruntaţi cu ameninţarea unei crize fără precedent ce ar putea afecta ţările europene, oficialii europeni s-au adaptat repede situaţiei, oferind soluţii pentru ieşirea din impas. 200 de miliarde de euro ar trebui să ajungă începând din 2009 şi până în 2010 inclusiv în sectoare precum infrastructură, eficienţă energetică, întreprinderi mici şi mijlocii sau cercetare. Eurodeputatul Marian Jean Marinescu a prezentat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, principalele puncte ale planului propus de Comisia Europeană, plan care, în opinia acestuia, pică exact la ţanc pentru România. „Statele membre sunt încurajate să reducă taxele pentru muncitorii fără calificare şi TVA-ul pentru muncile intense, cum ar fi meşteşugurile, serviciile casnice şi de întreţinere. În plus, Banca Europeană pentru Investiţii a strâns 30 de miliarde de euro pentru credite destinate întreprinderilor mici şi mijlocii, iar Comisia Europeană va autoriza statele membre să uşureze accesul la subvenţii pentru companii pentru că până acum era o problemă cu ajutoarele de stat“, a precizat Marinescu. Tot pentru stimularea competitivităţii economice, CE a propus ca fiecare stat membru să uşureze înfiinţarea firmelor, astfel încât o afacere să poată fi pornită în maximum trei zile, în timp ce autorităţile publice care au contract cu firme din sectorul privat vor fi obligate să le plătească facturile într-o lună.
Eficienţa energetică, una dintre
priorităţile UE
Autorităţile europene au acordat o atenţie deosebită sectorului energetic şi în special măririi eficienţei energetice a clădirilor. Potrivit lui Marinescu, planul CE, care ar urma să fie aprobat în decembrie la şedinţa Consiliului European de la Bruxelles, prevede alocarea a cinci miliarde de euro pentru reţelele transeuropene de energie în perioada 2009-2010 şi permite statelor membre UE să redistribuie fondurile structurale pentru proiecte de eficientizare energetică pentru clădiri sau pentru locuinţe sociale.
Proiectele de mare infrastructură, începute mai repede
Cel mai interesant pentru România este însă sectorul de infrastructură în care Comisia Europeană ar urma să investească mai mult şi mai repede. Potrivit schiţei de salvare, 500 de milioane de euro vor fi investite în plus faţă de alocarea iniţială pe proiectele din Reţeaua Transeuropeană de Transport, licitaţiile urmând să fie demarate în martie anul viitor. Trei proiecte de infrastructură din cadrul TEN-T vor fi implementate şi în judeţul Dolj, unul dintre acestea vizând construirea podului Calafat-Vidin. În plus, Banca Europeană de Investiţii va mări cu aproximativ şase miliarde de euro finanţarea pentru investiţiile în infrastructură, securitate energetică şi proiecte care vizează schimbările climatice. Deşi deocamdată nu au fost trasate criteriile pentru acordarea banilor, europarlamentarul PPE-DE spune că România va fi una dintre principalele ţări avantajate. „Banii ajung întotdeauna la ţările aflate sub media europeană, cum este România. Acesta este unul dintre principiile de bază ale UE, acela de a aduce aceste ţări la acelaşi nivel cu celelalte“, a mai spus Marinescu.
