Se uită din când în când la afişele lipite pe toate gardurile. Apoi merg mai departe, scârbiţi de cheltuielile neruşinate din campanie şi de promisiuni. Mai ales de promisiuni. Sătui de politicieni, dar niciodată de politică, ţăranii doljeni au în faţă o nouă provocare: uninominalul.
Cârciuma din Podari, aflată la şosea, era joi dimineaţă plină ochi. De alegători, evident. Numai că subiectul fierbinte al dezbaterii nu era votarea de duminică, ci unul mult mai apropiat de nevoile imediate ale sătenilor: banii de lemne, subvenţii, cât au costat lucrările de toamnă sau vremea. Întrebarea redactorilor GdS, dacă ştiu ce înseamnă votul uninominal, a picat ca nuca în perete. „Vor să ne scoată la pensie când om muri, la 65 de ani. Păi, unde sunt banii mei, că am cotizat toată viaţa… Ţara asta se duce la ruină, vă spui eu. Mie să-mi dea banii de lemne, că am auzit că în alte comune s-au dat, cu alegerile astea“, se aude o voce, ascunsă în spatele unei sticle cu tărie.
Am ajuns deci şi la subiectul cu parlamentarele. Vocea din spatele sticlei capătă şi un nume, unul de scenă: nea Mărin miliardaru’. „Fir-ar ai dracu’ toţi, că nu se mai satură! Ai auzit, mă, ce primă şi-a tras ăla de la Mine sau de ăla care avea pensie de 300 de milioane şi mai voia şi salariu, escrocu’! Nu contează că e listă sau un om, că oricine vine la conducerea ţării o să aibă viaţă grea“, a spus nea Mărin, care a ţinut să precizeze că va merge la vot pentru că are un partid favorit, unul mai „serios“ decât celelalte.
„Colegiurile“, un mister pentru tanti Ioana din Podari
Şi pentru Ioana Viaşu, o pensionară din Podari, votul uninominal este un mister. Bătrâna pe care am găsit-o în faţa casei, măturând bătătura, e de părere că nu prea contează cine iese şi cum, atâta timp cât pensia îi va rămâne la fel. „Au venit pe-aci Geoană şi încă unu’, nu mai ştiu cum îl cheamă, da’ nu mă interesează pe mine cine vine şi cine nu. Toţi sunt o apă şi un pământ. Ce, o să-mi pună ei pe masă mâncare când or veni la putere?! Nu ştiu nimic, nici de uninominal, nici cine candidează şi nici de colegiurile astea. Eu vreau doar să-mi mărească pensia cine o veni“, a spus Ioana Viaşu.
Nea Pârjol, între bere şi vot
La buticul din centrul Perişorului, gâlceava era deja în toi când am ajuns noi. Radio şanţ se pusese de mult în mişcare, iar dezbaterea devenise încinsă. Pe ordinea de zi: energia ieftină luată de „băieţii deştepţi“, mărirea pensiilor, primele babane de la stat, salariile dascălilor. „Sunt dezgustat complet pentru că la ţară a ajuns sărăcia lucie. Acuma toţi latră, mârâie, hârâie ca să ia ciolanul şi după aia îşi dau toţi cu piciorul, patru ani nu-i mai vezi pe aici. Nu mă duc la vot, că nu mă aleg cu nimic. Nu merită nimeni să le dau votul“, a spus Alexandru Ioţa.
Cât despre candidaţi, toţi sătenii aflaţi la coada din faţa magazinului au spus că se orientează după afişe ca să vadă pe cine pot vota la ei în comună, alternativa la drumul către secţia de vot fiind cea către cârciumă. „Dacă mă duc la vot, bine. Dacă nu, mă duc şi beau o bere şi ies mai câştigat“, a declarat, la rândul său, Marin Pârjol.
Absenteismul, prognoza consilierului Marinescu din Giubega
Votul uninominal nu mai are nici un secret pentru Lucian Marinescu din Giubega, consilier local independent şi „formator de opinie“ pentru vecini, prieteni şi cine se mai nimereşte în mijlocul discuţiei cu aceştia. Marinescu, aflat la al treilea mandat de consilier fără partid, ne-a explicat toată taina uninominalului, de la origini şi până în prezent. Cine-s candidaţi, cum e cu votul ăsta şi cu o umbră de pesimism. „Înainte se făcea altfel campania, domn’e. La locale au fost 1.400 de oameni la vot din 2.000, dar au făcut campanie şi consilierii, cu soţiile lor, că era interesul lor. Campania asta nu mai interesează pe nimeni, pentru că oamenii ăştia, candidaţii, nu sunt de aici. Au venit de la Craiova să ne rezolve nouă problemele. N-or să vină nici 500 la vot acuma şi, dacă mai e şi ninsoare, dacă vin 100“, a spus Marinescu.
„Cine să-i mai creadă pe ăştia?“
La vecinii de comună din Galicea Mare încă nu ajunsese vestea că la votarea din 30 noiembrie nu mai sunt liste şi că toate comunele din Dolj sunt împărţite pe colegii. „Ştim că votăm un om, nu o listă. Au venit pe aici şi şi-au făcut campanie, în târg. Am dat mâna cu unul, spunea că e agronom. La urmă a venit o doamnă care spunea despre ăsta că de-abia acuma termină Agronomia. Dracu’ să-i ia! Cine să-i mai creadă pe ăştia? Noi nu prea ştim cum e cu colegiile astea, sunt pe Dolj candidaţii ăştia, nu?“, se întrebau Traian Nicola, Ştefan Prăzaru şi Victor Pitulici, care ne-au dat asigurări că, şi în lipsa unor informaţii despre uninominal, tot se vor prezenta la vot.
Uninominalul, promovat greşit
Cea mai mare comună din România, Poiana Mare, a intrat de mult în era uninominalului. În centrul localităţii stau mărturie mash-urile atârnate fără discriminări pe clădirile mai înalte: PD-L, PNL şi PSD îşi fac toate reclamă aici. La modă în Poiana Mare sunt şi întâlnirile electorale pe care oamenii din comună le privesc însă dezaprobator. „Ne cred tâmpiţi. Vin aici în centru şi spun jumătate de oră acelaşi lucru: să-i votăm, că ne fac şi ne dreg. Dar din ce bani, nu spune nimeni. La noi, oamenii pricep despre ce e vorba, se informează, se uită la televizor, întreabă vecinii, discută, dar în alte comune nu se întâmplă aşa. S-a procedat greşit în explicarea noului tip de vot. Oamenii pricep mai greu hiperbola, metafora, dar la comparaţie e mai uşor. Ar fi trebuit să le spună că e ca la alegerea primarului“, a explicat Iulian Bărbulescu.
Parlamentarii uninominali, mai uşor de criticat
Oamenii din Rast, localitate greu încercată atât de natură, cât şi de guvernanţi, şi-au pierdut speranţa că în ţară lucrurile ar putea să ia altă întorsătură, mai bună. Votul uninominal e privit de răsteni ca o ocazie de a le cere socoteală politicienilor aleşi. „E mai cinstit aşa, să nu fie o listă. Sunt mai puţini acum şi poţi să le ceri socoteală. Oricum, de 20 de ani e aceeaşi poveste. Noi avem impresia că în ţara asta se fură mult şi nu-i mai controlează nimeni. Ne ducem la vot, dar la ce bun?“, a spus Gheorghe Pârvu. Că nu se mai votează o listă, ci un candidat e considerat un lucru binevenit şi de doljenii din Rojişte, care cred că, pentru a-şi plăti locul pe liste, mulţi dintre cei care au ajuns în final parlamentari a trebuit să facă multe compromisuri. „Cu lista aia se făceau înainte multe liste. Se făceau jonglerii. Aşa e mai bine, te duci la vot şi alegi omul. Nu-l cunoşti, dar poţi să-l tragi de mânecă după patru ani“, a spus Marin Baciu.
