Preşedintele Băsescu şi premierul Tăriceanu s-au contrazis astăzi, la Bruxelles, pe tema măsurilor pe care trebuie să le ia România pentru a contracara efectele crizei economice, Tăriceanu susţinând că trebuie reduse cheltuielile publice, iar preşedinte că reforma trebuie accelerată în vreme de criză, informează NewsIn.
"Subliniez că într-o astfel de perioadă, linia de conduită trebuie să fie către diminuarea cheltuielilor publice, în general, şi orientarea cheltuielilor către investiţii cu fonduri publice, astfel încât pierderea locurilor de muncă din sectorul privat să fie într-un fel compensată de crearea sau măcar menţinerea locurilor de muncă din sectorul public", a declarat Tăriceanu la finalul summitului care a avut loc la Bruxelles, în conferinţa de presă susţinută împreună cu preşedintele Traian Băsescu.
Şeful Executivului a apreciat că statele membre ale UE vor aplica un set de măsuri comune, dar că, în acelasi timp, fiecare stat membru trebuie să adopte cele mai potrivite măsuri la nivel naţional. Tăriceanu a spus că "în niciun caz" nu trebuie accentuat consumul şi trebuie încurajate economisirea şi investiţiile în infrastructură.
Premierul a fost contrazis de şeful statului care a intervenit spunând că atât România, cât şi alte state membre au pus accent în cadrul dezbaterilor de azi pe necesitatea accelerării reformei sistemelor naţionale."Deci procesele de reformă trebuie accelerate ca o soluţie a creşterii vitezei de ieşire din criză. În situaţie de criză nu ne tragem plapuma pe cap şi spunem <e criză, nu mai facem nimic>, ci accelerăm reformele ca o soluţie de ieşire din criză şi de evitare a crizelor viitoare", a declarat Băsescu.
Înaintea plecării la Bruxelles, preşedintele Traian Băsescu a spus într-o declaraţie de presă că România nu are cum să rămână în afara crizei economice, dar că are mijloace "să strunească criza", susţinând că nu poate fi de acord cu cei care "propovăduiesc apocalipsa". Preşedintele a spus de asemenea că autorităţile nu trebuie să renunţe la reformele interne din cauza crizei şi a amintit de lipsa de reforme din educaţie şi sănătate, susţinând că acestea nu mai pot fi amânate. "Sunt în profund dezacord cu cei care propovăduiesc apocalipsa. România are mijloace să strunească criza(…). Nu fac nicio speculaţie de ce este propovăduită apocalipsa după ei", a spus Băsescu. El a criticat Guvernul şi pentru faptul că nu a pus în aplicare măsuri de stimulare a întreprinderilor mici şi mijlocii şi nu a lansat programe de modernizare şi de construire de infrastructuri noi. "Deocamdată Guvernul nu a declanşat aceste programe, ne pune într-o situaţie de întârziere", a spus preşedintele, amintind că aceste măsuri se regăsesc în concluziile Consiliului European din 15 – 16 octombrie.
Într-un comunicat de presă al purtătorului de cuvânt al Preşedinţiei, Valeriu Turcan, transmis în data de 27 octombrie, se făceau primele declaraţii referitoare la alimentarea de către premierul Tăriceanu a unei crize apocaliptice. "Este regretabil şi fără precedent ca însuşi primul-ministru să alimenteze nejustificat imaginea unei crize apocaliptice, în condiţiile în care România are mijloace şi resurse pentru a diminua efectele crizei economice mondiale", se preciza în comunicat.
Guvernul a estimat, în documentele trimise Preşedinţiei în 22 octombrie, că majorarea concomitentă a salariilor bugetarilor şi a punctului de pensie pentru grupele I şi II de muncă va duce la o inflaţie de două cifre şi la disponibilizarea a circa 300.000 de angajaţi.
"Efortul financiar al măririi salariilor cadrelor didactice nu poate fi susţinut. O astfel de măsură ar obliga la majorarea deficitului bugetar sau la reducerea drastica a cheltuielilor cu investiţiile. Această din urmă variantă are, de asemenea, consecinţe extrem de negative, căci ar însemna oprirea procesului de modernizare şi construcţie pentru grădiniţe, şcoli şi universităţi", se arată în scrisoarea înaintată preşedintelui.
Consecinţele majorării salariilor profesorilor cu 50% ar fi urmate, potrivit Executivului, de presiuni din partea celorlalte categorii de bugetari şi din partea personalului din sectorul privat, pentru alinierea nivelului salariului la cel aprobat pentru personalul din învăţământ. Astfel, în urma creşterii "inevitabile" a salariilor din sectorul bugetar cu 50%, se va deteriora raportul dintre salariul obţinut în sectorul privat şi cel din sectorul bugetar (în prezent câştigul mediu brut din sectorul public este cu 30% mai mare decât cel din sectorul privat), astfel încât se va ajunge ca veniturile salariale medii din sectorul bugetar să fie aproape duble faţă de cele din sectorul privat.
