Parlamentul European cere Italiei să oprească amprentarea romilor şi acuză discriminarea lor

Deputaţii europeni au adoptat astăzi o rezoluţie prin care cer autorităţilor italiene să nu preleveze amprentele digitale ale romilor, o asemenea măsură reprezentând un act clar de discriminare pe criterii de rasă şi origine etnică.
Rezoluţia propusă de grupul Socialist European (PSE), Alianţa Liberal-Democraţilor Europeni (ALDE), Verzi şi de Stânga Unită Europeană (GUE/NGL) a fost adoptată cu 336 voturi pentru, 220 împotrivă şi 77 abţineri.
Parlamentul European îndeamnă autorităţile italiene să nu colecteze amprentele digitale ale romilor, inclusiv ale minorilor, şi să nu utilizeze amprentele deja prelevate. Un asemenea demers "ar constitui în mod clar un act de discriminare directă pe criterii de rasă şi origine etnică, interzis de articolul 14 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale", consideră europarlamentarii.
Amprentarea reprezintă totoodată un "act de discriminare între cetăţenii Uniunii Europene de origine romă sau nomazi şi ceilalţi cetăţeni, cărora nu li se cere să se supună unor astfel de proceduri", se arată în rezoluţia Parlamentului European.
Europarlamentarii consideră "inadmisibil faptul că se încalcă, prin invocarea obiectivului protejării copiilor, drepturile lor fundamentale şi că aceştia sunt trataţi drept infractori".
"Modalitatea optimă de apărare a drepturilor copiilor romi o reprezintă garantarea accesului egal la un învăţământ, o locuinţă şi îngrijiri medicale de calitate, în cadrul politicilor de incluziune şi integrare, şi asigurarea protecţiei acestora împotriva exploatării", consideră eurodeputaţii.
Europarlamentarii îşi exprimă preocuparea faţă de afirmaţia care figurează în decretele şi ordinele administrative emise de Guvernul Italiei potrivit căreia prezenţa taberelor de romi în apropierea marilor oraşe constituie o gravă urgenţă socială cu repercusiuni asupra ordinii şi siguranţei publice, fapt ce justifică declararea stării de urgenţă pe o durată de 12 luni.
"Posibilitatea, oferită de declararea stării de urgenţă, a adoptării unor măsuri extraordinare prin care prefecţilor le-a fost delegată autoritatea punerii în aplicare a tuturor măsurilor, inclusiv colectarea amprentelor digitale, în temeiul unei legi privind protecţia civilă în cazul 'calamităţilor naturale, al catastrofelor sau al altor evenimente' este necorespunzătoare şi disproporţionată faţă de acest caz specific", consideră deputaţii europeni.
Statele membre sunt invitate "să intervină cu fermitate în favoarea minorilor neînsoţiţi care ar putea fi exploataţi, oricare ar fi etnia şi naţionalitatea acestora". În cazurile în care identificarea acestora ar fi utilă în acest sens, europarlamentarii solicită statelor membre să facă acest lucru prin proceduri nediscriminatorii, respectând pe deplin toate garanţiile şi protecţiile juridice. De asemenea, PE cere ca statele membre "să îşi revizuiască şi să abroge legile şi politicile care discriminează persoanele de etnie romă pe criterii de rasă şi origine etnică, direct sau indirect".
Europarlamentarii solicită Comisiei Europene să efectueze o evaluare atentă a măsurilor legislative şi executive adoptate de Guvernul Italiei în scopul verificării compatibilităţii acestora cu Tratatele Uniunii Europene şi dreptul comunitar.
Consiliul şi Comisia ar trebui să consolideze într-o mai mare măsură politicile comunitare privind persoanele de etnie romă, prin lansarea unei strategii a UE pentru romi destinată susţinerii şi promovării acţiunilor şi proiectelor iniţiate de statele membre şi de ONG-uri, având drept obiectiv integrarea şi incluziunea romilor, în special a copiilor romi, recomandă eurodeputaţii.
În cadrul strategiei pentru romi şi în contextul Deceniului de incluziune a romilor, Comisia şi statele membre ar trebui să adopte legi şi politici de sprijinire a comunităţilor de romi, promovând totodată integrarea acestora în toate domeniile, să lanseze programe de combatere a rasismului şi a discriminării în şcoli, la locul de muncă şi în mass-media şi să intensifice schimburile de experienţă şi bune practici.
În acest context se subliniază importanţa elaborării de strategii la nivelul UE şi la cel naţional, profitând pe deplin de oportunităţile oferite de fondurile UE. Toate aceste acţiuni trebuie să aibă ca scop abolirea segregării romilor în învăţământ, să asigure accesul romilor la servicii medicale şi ajutoare sociale, îmbunătăţirea şanselor lor de angajare, să combată practicile discriminatorii în atribuirea locuinţelor şi să crească rata de participare a romilor la viaţa socială, economică, culturală şi politică.