România şi Bulgaria nu sunt modele de urmat în Balcanii de Vest, susţine economistul-şef al Deutsche Bank

România şi Bulgaria nu pot îndeplini rolul de ţări-model pentru Balcanii de Vest în privinţa integrării în UE, a declarat economistul-şef al Deutsche Bank, Norbert Walter, într-un interviu pentru Deutche Welle, subliniind că problema corupţiei a fost tratată superficial în aceste două cazuri.
"Bulgaria şi România nu se pot compara, în parte, în ceea ce priveşte infrastructura, cu Slovenia sau Croaţia. Este, de asemenea, evident că, în medie, nivelul de educaţie este diferit. De aceea, trebuie să recunoaştem că Bulgaria şi România nu sunt, în toate privinţele, exemple de urmat pentru ţările Balcanilor de Vest, iar în unele privinţe aceste două ţări sunt exemple care nu ar trebui urmate", spune înaltul oficial al DB.
"Eu cred că UE procedează foarte corect când spune în mod hotărât: 'Corupţia nu este acceptată aici, noi suntem o regiune fără corupţie'. Ar trebui să fim foarte atenţi ca această parte a aquis-ului comunitar să fie foarte bine comunicată şi să nu mai fie tratată atât de superficial, aşa cum a fost, parţial, în cazul României şi al Bulgariei. Dacă în acest moment se schimbă abordarea şi modul de acţiune al UE, ar fi benefic şi pentru România şi Bulgaria", a adăugat acesta.
Pe de altă parte, Walter subliniază şi elementele pozitive pe care le oferă ţările din regiunea europeană de sud-est. "Ţările din sud-estul Europei oferă UE o zonă de tranzit în mijlocul Europei. Trebuie doar să ne uităm pe hartă. Ştiu că din cauza sistemelor de navigaţie mulţi oameni nici nu se mai uită pe hartă, dar merită să înţelegem că atunci când ne gândim la Bulgaria, România sau Grecia – chiar şi la Turcia -, dacă nu integrăm această 'punte', atunci nu putem concepe procesul în mod natural. În al doilea rând, trebuie să avem în vedere că în acea regiune există oameni ca sârbii, un popor întreprinzător, care a dezvoltat întotdeauna o viziune strategică. Trebuie să tratăm foarte serios diferitele capacităţi ale ţărilor, dar trebuie să conştientizăm faptul că aceste ţări s-ar dezvolta mult mai repede dacă ar exista garanţia – şi dacă investitorii ar avea garanţia – că această parte a Europei se va dezvolta pe viitor după regulile UE", a declarat economistul-şef Norbert Walter.  
În ceea ce priveşte Rusia, Walter vede în mod pragmatic relaţia Europei cu vecinul de la Est şi îndeamnă la un parteneriat cu această ţară. "Este clar pentru cei din Occident că, în ceea ce priveşte materiile prime şi energia, există o dcpendenţă semnificativă de Rusia, care va fi menţinută pe viitor. Trebuie însă să ne concentrăm ca Europa să aibă o poziţie unitară faţă de Rusia. Faptul că, de exemplu, dorim ca Serbia să se apropie de UE, nu înseamnă că dorim să o întoarcem împotriva Rusiei. Noi toţi avem nevoie de Rusia şi trebuie să stabilim un parteneriat cu această ţară. Trebuie însă să înţelegem că are mult mai mult sens să construim conducte către vestul Europei, decât să construim conducte către Serbia", a subliniat Walter.
În ceea ce priveşte capacităţile agrare ale României, Walter observă perspective economice îmbucurătoare. "Cine analizează modul în care cresc preţurile alimentelor şi eforturile care se fac pentru a hrăni omenirea cu preţuri rezonabile, atunci ar trebuie să ne bucurăm de capacităţile agrare ale fiecărei ţări, pentru acest lucru înseamnă că oferta creşte. Acest lucru se referă atât la România şi Polonia, dar şi la Turcia, care poate în 15 ani va fi membră UE. Perspectiva posibilităţii de a câştiga bani din agricultură nu a fost niciodată atât de mare ca astăzi", conchide Walter.