În judeţul Dolj, există 37 de arii naturale protejate conform legislaţiei în vigoare. Dintre acestea, doar nouă arii au custode, restul fiind lăsate în voia naturii.
Ariile naturale protejate sunt definite ca zone terestre sau marine special destinate pentru protecţia şi menţinerea diversităţii biologice a resurselor ameninţate de dispariţie, vulnerabile sau rare, precum şi specii puse sub regim special de ocrotire. Zonele cu resurse importante sub aspect biogenetic, ecologic, ştiintific, educaţional şi recreativ intră şi ele în categoria ariilor ce pot fi protejate, precum şi elementele şi formaţiunile geomorfologice, peisagistice, geologice, speologice, paleontologice.
Aria protejată şi custodele
Ca să instituim o arie protejată,e necesară o propunere în acest sens. Ea se poate face de autorităţi ale administraţiei centrale şi locale, diferite instituţii şi, foarte important, de către organizaţii neguvernamentale şi persoane fizice. Pentru crearea unei arii naturale protejate, trebuie înaintată consiliului judeţean sau local o documentaţie ştiinţifică avizată de către Academia Română.
Pentru o arie naturală protejată cu regim special, documentaţia e mult mai complexă şi trebuie să cuprindă un studiu de fundamentare ştiinţifică, o hartă topografică, având limitele zonei protejate, o situaţie cu suprafaţa şi situaţia juridică a terenurilor, cu precizarea proprietarilor acestora şi avizul Academiei Române.
Prin instituirea ariei protejate, se interzice orice lucrare sau activitate susceptibile să genereze un impact negativ asupra acestora. Autorizarea activităţilor în perimetrul ariilor naturale protejate şi în vecinătatea acestora se face cu acordul structurilor de administrare a ariei naturale protejate. Aici apar probleme deoarece legislaţia în domeniu nu explică ce se întâmplă acolo unde aria protejată nu are structuri de administrare, aşa cum se întâmplă cu majoritatea ariilor protejate cuprinse în listele filialelor Agenţiei pentru Protecţia Mediului.
Custozii, între cerinţe şi putinţe
Protejarea ariilor naturale este cu atât mai dificilă cu cât multe dintre acestea se găsesc pe proprietăţi private, controlarea lor fiind destul de dificilă. Zona fosiliferă de la Bucovăţ este un astfel de exemplu, în care cochilii de milioane de ani stau în curţile oamenilor, iar terenul este în continuă schimbare, prin excavare!
Administrarea ariilor protejate se face prin intermediul unor structuri special constituite, regii autonome, companii şi societăţi naţionale şi comerciale, autorităţi ale administraţiei publice locale. Administrarea se mai poate face de servicii descentralizate ale administraţiei publice centrale, instituţii ştiinţifice, de cercetare şi de învăţămînt din sectorul public şi privat, muzee, organizaţii neguvernamentale, constituite potrivit legii sau persoane fizice cu calitatea de custode. Pentru a primi calitatea de custode, trebuie îndeplinite mai multe condiţii. Custodele trebuie să aibă calificarea, instruirea şi mijloacele necesare pentru aplicarea măsurilor de ocrotire şi conservare a bunurilor încredinţate. Custozii trebuie să fie atestaţi de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului. Ulterior, se încheie o convenţie în care vor fi stipulate drepturile şi obligaţiile ce revin fiecărei părţi. Deloc de neglijat este faptul că nimeni nu-l plăteşte pe custode pentru munca prestată.
Nouă din 37
În judeţul Dolj, doar nouă arii protejate au custode. AJVPS este custodele a trei arii protejate: Complexul Lacustru Preajba – Făcăi, Balta Cilieni şi Lacul Adunaţii de Geormane. Direcţia Silvică Dolj este custodele a două arii protejate, Poiana Bujorului din Pădurea Pleniţa şi Pădurea de la Zăval. Custodele Lacului Caraula este o persoană fizică, Cruceru Ciobanu Elefterie Costel. Fundaţia Acţiunea Ecologică Română este custodele Pajiştii Halofile de la Gighera şi Valea Rea de la Radovan. Asociaţia Tinerilor Jurnalişti şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Dolj are custodia ariei protejate de la Dăbuleni, cunoscută ca punctul „la Cetate“. Celelalte 27 de arii protejate din judeţ nu au custode.
„În fiecare trimestru noi dăm un anunţ în presa locală, prin care căutăm custode pentru ariile protejate, dar nu găsim. Una dintre cauze cred că este aceea că pe custode nu-l plăteşte nimeni, dar el are tot felul de obligaţii faţă de aria protejată. Doar ariile protejate din care s-a putut scoate un mic profit şi-au găsit custode, cum este lacul Caraula. În acel lac, noi protejăm racul, nu şi peştii“, a spus Isabela Stefănescu, de la Compartimentul Protecţia Ariilor al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Dolj.
Controlul ariilor protejate trebuie făcut de două ori pe an, împreună cu comisarii de la Garda de Mediu. Acolo unde se constată încălcări ale legislaţiei, funcţionarii agenţiei întocmesc proces-verbal constatator, dar nu pot da amenzi, ci pot informa Garda de Mediu, abilitată să sancţioneze contravenienţii. Deşi există de mai mulţi ani discuţii pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale a Ariilor Protejate, instituţie ce ar trebui, printre altele, să reglementeze statutul ariilor protejate şi al custozilor, nici până în prezent acest lucru nu s-a făcut. Atâta timp cât meseria de custode al ariilor protejate este asimilată muncii patriotice, şi rezultatele vor fi pe măsură!
