Intenţia unor răspunzători de la Compania de Apă „Oltenia“ de a-l scoate vinovat chiar pe mort în cazul accidentului de muncă din 21 august, de la Grupul Şcolar „Traian Vuia“, este pe cale de a eşua.
Moartea lui Ion Diţescu este consecinţa unui şir de neglijenţe de care s-ar putea face vinovaţi mai mulţi şefi de la Compania de Apă „Oltenia“ SA Craiova. Precizăm că Diţescu şi-a pierdut viaţa după ce a fost sufocat sub pământul prăbuşit peste el în timp ce lucra la aproximativ cinci metri adâncime, la o instalaţie de canalizare din curtea Grupului Şcolar „Traian Vuia“, în 21 august 2007. Omul în urma căruia au rămas înlăcrimaţi o femeie şi un copil trăgea pentru Companie de 18 ani, avea experienţă şi era un bun muncitor, după cum susţin colegii săi. La faţa locului, în 21 august, mai mulţi specialişti, între care şi unii de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Dolj, şi-au dat cu părerea, trăgând concluzia la buza gropii că Ion Diţescu şi colegii săi sunt vinovaţi pentru că nu au consolidat malul de pământ înainte de a se lăsa în canalizare. Cu alte cuvinte, Diţescu şi-a săpat propria groapă din neglijenţă. Fiindcă nici Ion Diţescu, dar nici ceilalţi simpli săpători ai Companiei nu aveau competenţa de a decide dacă şi în ce condiţii se poate executa respectiva lucrare, am încercat să aflăm cât de atent s-au implicat şefii lor în protecţia locului de muncă de la Grupul Şcolar „Traian Vuia“, solicitându-i unităţii mai multe documente. Rezultatul demersului este înfricoşător: la data accidentului, în incinta grupului Şcolar „Traian Vuia“ se lucra după ureche, prin negociere directă între şefi şi muncitori, ca la piaţă.
Şantierul nimănui
Prima verigă urmărită, întocmirea ordinului de şantier pentru ziua de 21 august, prima surpriză: în 22 august, a doua zi după eveniment, Compania de Apă nu avea o astfel de decizie, nici măcar un proiect şi nici un deviz al lucrării. Colegii lui Diţescu ne-au spus că au existat discuţii prelungite pe mai multe teme: o cădea, n-o cădea malul, cine să intre etc. O primă dovadă de iresponsabilitate a serviciilor specializate din cadrul Companiei. Întrebat cine se face vinovat de aceste scăpări, directorul general al Companiei de Apă „Oltenia“ SA, Constantin Stamatoiu, a declarat că aşteaptă rezultatele oficiale. „Nu pot să fac comentarii în acest moment, fiindcă organele abilitate cercetează acest caz“, a spus ieri Stamatoiu.
Panourile de protecţie, la păstrat
Am solicitat Companiei să ne demonstreze că şeful de echipă, şeful de serviciu sau directorul de resort, respectiv directorul tehnic, au dispus ca panourile de protecţie, care se folosesc obligatoriu în cazul în care se fac săpături într-un perimetru excavat la adâncimi mai mari de 1,5 m, să fie transportate în şantierul din incinta Grupului Şcolar „Traian Vuia“. Nu există nici o decizie în acest sens! Directorul Stamatoiu este evaziv şi în privinţa neutilizării panourilor: „Eu unul n-am ştiut că nu au folosit panouri decât când am aflat de accident. Atât pot să spun!“, ne-a expediat Constantin Stamatoiu. El nu ne-a putut pune la dispoziţie vreo probă a refuzului muncitorilor de a monta panourile de protecţie şi nici nu avea cum, de vreme ce apărătorile nu au ajuns niciodată la „Traian Vuia“.
Instrucţiuni de lucru inexistente
Următorul pas a fost să înţelegem dacă şi cum au fost înştiinţaţi nefericiţii muncitori că lucrează contrar normativelor specifice de protecţia muncii în vigoare, dacă există, sau instrucţiunii de lucru obligatorii. Şi mai mare surpriza! Ieri, la Compania de Apă nici urmă de normative, nici de instrucţiuni. Multe dintre normative au fost oricum abrogate, caz în care unitatea era obligată sub riscul sancţiunilor penale să-şi întocmească propriile instrucţiuni, care ţin loc de normative, utilizând celelalte stasuri din domeniu şi regulile generale de protecţie a muncii. Silviu Poienaru, şeful Serviciului securitatea în muncă din cadrul ITM Dolj, ne-a confirmat că activităţile de genul celor desfăşurate de Compania de Apă la „Traian Vuia“ se pot derula numai cu respectarea strictă a documentaţiei menţionate. „În cazul în care normativele nu mai sunt valabile, orice unitate are sarcina de a-şi întocmi, prelucra şi respecta propriul normativ, instrucţiunea de lucru. Nu ştiu care este situaţia la Compania de Apă, eu sunt în concediu“, a afirmat Silviu Poienaru.
Declaraţii – bumerang
Deşi nu ne-au arătat negru pe alb, câţiva răspunzători de la Companie, speriaţi probabil de turnura pe care o poate lua ancheta, ne-au anunţat că Ion Diţescu a semnat o declaraţie în 21 august, în care accepta să lucreze în condiţiile date. Chiar dacă există această declaraţie, ea nu constituie decât altă dovadă a incompetenţei şefilor, care ar fi trebuit să ia întâi măsurile de protecţie şi apoi să se acopere cu declaraţii pentru cazul în care muncitorii ar fi făcut greşeli fatale. De asemenea, ni s-a mai arătat că în Contractul Colectiv de Muncă, angajaţii Companiei au semnat că pot refuza lucrul în împrejurări de risc. Numai că „împrejurarea riscantă“ trebuia stabilită tot pe baza normativelor sau instrucţiunilor de protecţie specifice, de care şefii de la Companie nu au auzit.
ITM se mai gândeşte
Ancheta, care părea o simplă formalitate, după cum se pronunţau reprezentanţii ITM în ziua accidentului, nu s-a finalizat, a arătat inspectorul-şef al ITM Dolj, Silviu Cotigă. El nu ne-a pus la dispoziţie detalii, dar a precizat că sunt mai multe aspecte „delicate“ de cercetat.
