Sute de case din comuna gorjeană Roşia de Amaradia au fost afectate în luna mai 2006 de alunecările de teren. În urma ploilor din ultimele zile, pământul a început din nou să alunece.
Oamenii din comuna gorjeană Roşia de Amaradia se tem ca nu cumva casele lor să fie înghiţite de pământ, în urma ploilor căzute. „Nu a plouat când a trebuit. În grădini nu avem nimic din cauza secetei, iar acum, după atâta ploaie, casele au început să crape din nou“, a spus Georgeta Gogoşoiu, din Roşia de Jos. „A plouat foarte tare în ultimele două zile şi pereţii au început să crape, după ce se oprise alunecarea şi credeam că am scăpat. În fiecare dimineaţă găsesc pământ pe jos. Mă uit cum se dărâmă munca mea. Numai Dumnezeu poate opri pământul să nu o ia la vale cu casă cu tot“, a spus Silvia Aniniş, altă localnică.
„Când plouă, se aude cum trosnesc lemnele casei, iar într-o dimineaţă am găsit crăpături în pereţi. Îmi este groază, avem şi copii mici în casă. Noaptea se aude cum pocnesc lemnele şi zidăria. Este vai de capul nostru!“, a afirmat şi Maria Mâşu.
Nopţi de coşmar
Casa lui Ilie Sorin Aniniş, de 33 de ani, a fost construită cu doar patru ani în urmă. Acum, pereţii au început să crape. „Crapă din cauza ploilor şi a terenului. Casa este construită de câţiva ani şi tot degeaba, am băgat mult ciment în ea, să fie rezistentă, dar… Se mai aude cum pocneşte peretele. Am mai pus propte, dar cred că, în doi sau trei ani, va fi şi aici, în satul Roşia de Sus, ceea ce a fost în Seciuri. Vom fi înghiţiţi de pământ“, a afirmat, cu amărăciune, Sorin. Maria Guloiu are 21 de ani şi este mama unei fetiţe de trei anişori. „Am impresia că vom retrăi coşmarul din luna mai anul trecut. Noi am mai reparat casa, avem casă nouă la Cojani, dar nu ne-am mutat încă. Aici avem de toate, animale, grădină. Ne vom muta, aşa cum zic toţi din sat, la iarnă. La noi nu au mai pocnit pereţii zilele astea, dar o verişoată care stă în Roşia de Jos mi-a spus că şi la ea au început să crape“, a spus tânăra femeie.
„Mama nu ne spune mereu când aude pocnind, ca să nu ne sperie“
Pe Ana Maria, de 12 ani, şi pe Valentin, de zece ani, i-am găsit singuri acasă. Uitându-se curioşi, cei doi fraţi au început să povestească despre ploaia din ultimele zile. „A plouat foarte rău. La mine în cameră a intrat apa prin tavan. După ce a alunecat terenul, mama a pus altă ţiglă pe casă, dar vântul cred că a mai mişcat-o. Crapă şi pereţii, casa nu este aşa de nouă. Am primit casă la Cojani, dar mai stăm aici la Roşia până ce terminăm şi noi anul şcolar următor“, a spus Ana Maria. Valentin a completat: „Mama nu ne spune mereu când aude pocnind pereţii, ca să nu ne sperie. Am mai auzit şi eu şi noaptea visez urât. Ar putea, oare, să pice casa peste noi, într-o bună zi?“.
Soţii Gulioiu, care şi-au întemeiat o familie doar cu trei ani în urmă, au făcut mai multe reparaţii la două camere în care acum locuiesc împreună cu fetiţa lor. „Una dintre camere este distrusă în totalitate şi nu mai avem cum să locuim în ea. În două dintre celelate am lipit cum am putut găurile, am pus covoare pe perete şi trăim cu teama că într-o bună zi, cât de curând, toată casa va fi distrusă“, a afirmat tânăra Maria Gulioiu.
