Rusaliile sărbătorite de olteni

Sărbătoarea Rusaliilor este una populară, cu data mobilă la 50 de zile după Sfintele Paşti. Astăzi creştinii ortodocşi celebrează Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh peste Apostoli, această sărbătoare marcând şi naşterea Bisericii creştine. Cu ocazia acestei sărbători oltenii şi-au pomenit morţi şi au fost la biserică.
Sărbatoarea durează trei zile în Moldova şi Transilvania, şapte zile în Muntenia şi Oltenia sau opt zile în Banat.
În credinţa populară Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locaşurile lor subpământene şi încep să facă rele oamenilor. Pentru a le îmbuna, oamenii, care evitau să le spună Rusalii, le-au dat diferite nume: Iele, Zane, Frumoasele ş.a. Spre deosebire de strigoii care apar şi provoacă necazuri oamenilor în anotimpul friguros al anului, Ielele sunt prezente numai pe timpul verii. Acestea se spune că pedepsesc oamenii răi, pe cei care nu le respectă zilele, care dorm noaptea sub cerul liber etc. Local, Rusaliile urseau copiii la naştere şi preziceau moartea oamenilor. Pentru a se feri de pericolul lor, oamenii purtau la brâu pelin sau usturoi.
Duminica de astăzi mai este numită şi Duminica Cincizecimii, întrucât evenimentul descris de evanghelii a avut loc în cea de-a 50-a zi de la Înviere. Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, a coborât peste cei 12 Apostoli, care au putut vorbi în limbi străine. Astfel, au putut proprovădui învăţăturile lui Isus la mii de oameni. Numele de Rusalii vine de la vechea sărbătoare romană Rosalia, la care mormintele erau împodobite cu trandafiri. Cu trecerea timpului, în România au apărut mai multe obiceiuri legate de această sărbătoare.