Mii de tineri vor trimite CV-uri la firme, vor da telefoane si vor sta la coada la interviuri. Vor lua cu asalt site-urile cu joburi si vor cumpara zilnic ziarul, in speranta ca vor gasi un anunt pentru un loc de munca potrivit cu pregatirea lor. Este vorba de doua generatii de absolventi ai Universitatii din Craiova care vor termina studiile in acelasi timp.
Sistemul Bologna a fost introdus in toamna anului 2005, iar in 2008, prima generatie de studenti absolventi ai ciclului de trei ani va iesi pe portile facultatilor craiovene impreuna cu ultima generatie care a invatat dupa vechiul sistem, adica patru ani de studii universitare.
Procesul Bologna reprezinta trecerea la sistemul pe trei cicluri. Licenta inseamna cel putin 180 de credite, trei ani de studiu, masteratul – cel putin 60 de credite, un an de studiu, iar doctoratul, trei-patru ani, accesul intr-un ciclu superior fiind posibil doar dupa absolvirea ciclului inferior. Implementat in fuga de Ministerul Educatiei si Cercetarii la cerintele Uniunii Europene, procesul Bologna pune acum fata in fata doua generatii, care vor lupta pentru un loc de munca.
Batalia se va da pe mai multe fronturi: in facultati pentru profesorii coordonatori de lucrari de diploma, pentru obtinerea unei note mari la examenul de licenta care sa il incânte pe viitorul angajator si apoi pe piata muncii, unde locurile de munca sunt insuficiente pentru doua generatii de absolventi.
Doua licente intr-un an
Studentii economisti, cei de la Facultatea de Litere, cei de la Matematica, Fizica, Chimie si Biologie care vor termina facultatea in vara anului viitor vor alerga in cautarea unui loc de munca impreuna cu cei care au terminat trei ani de facultate si care au sustinut si un examen de licenta mai usor. „Nu este corect sa fim pusi pe picior de egalitate noi, care am facut patru ani, cu ei, care au doar trei. Adica ar trebui sa fim departajati in vreun fel pentru ca noi am invatat mai mult si firmele care ne vor angaja ar trebui sa faca diferenta. Ei sunt completi doar cu masterul, iar noua acesta ne aduce o aprofundare a cunostintelor“, a spus Dan Nica, student in anul III la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor din cadrul Universitatii din Craiova. Profesorii coordonatori de lucrari de diploma si intregul personal din facultatile craiovene vor face o munca dubla pentru ca miile de absolventi ai celor doua generatii sa isi termine studiile. „Trebuie sa ii ajutam pe toti sa isi finalizeze studiile si am esalonat lucrul. Am afisat temele pentru licenta ciclului vechi, acum, pe cele pentru ciclul de trei ani, iar profesorii coordonatori si-au impartit si ei munca. Vom avea doua examene de licenta. Cei cu patru ani vor da, la fel ca si pâna acum, doua probe, iar cei cu trei ani vor sustine numai lucrarea de licenta. Cu toate ca vor fi foarte multi absolventi, piata muncii va face diferenta intre ei, iar cei mai buni isi vor gasi un loc de munca. Pentru a nu se fi suprapus cele doua generatii, ar fi trebuit sa nu organizam examen de admitere intr-un an, dar atunci ar fi avut de pierdut absolventii de liceu“, a explicat Marcel Dracea, prodecanul Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor, din cadrul Universitatii din Craiova.
Specialistii IT, racolati din facultate
Teama studentilor ca dupa ce vor termina facultatea vor ajunge sa incaseze luna de luna ajutorul de somaj sau se vor angaja pe salarii mult prea mici pentru diploma pe care o au nu este impartasita si de profesorii lor, care considera ca unele specializari au mare cautare pe piata muncii. „Faptul ca nu exista statistici care sa arate care este necesarul pe piata muncii si ce meserii sunt cautate ne pune adeseori in dificultate, cât noi pregatim in cadrul facultatii atât specialisti in matematica, cât si in informatica, iar pe piata muncii specialistii IT sunt foarte cautati. Sunt deja firme care se intereseaza de numarul de absolventi si, cu cât este mai mare, cu atât mai bine. Nu avem cum sa stim câti dintre ei isi gasesc imediat un loc de munca, dar un absolvent de matematica-informatica nu poate sta prea mult timp fara slujba“, a precizat Dumitru Busneag, decanul Facultatii de Matematica-Informatica, din cadrul Universitatii din Craiova.
Bataie pe posturi in invatamânt
Daca absolventii Facultatii de Matematica-Informatica isi pot gasi usor un loc de munca, chiar daca numarul lor va fi dublu peste un an, studentii de la Facultatile de Litere, Istorie, Fizica sau Biologie sunt constienti ca batalia pentru un post in invatamânt o vor purta nu doar cu colegii lor de generatie, ci si cu generatiile anterioare sau cu profesorii batrâni.
„Stiu ca este foarte greu sa obtii un post in invatamânt si nici nu prea imi pun mari sperante in acest domeniu. Ne indreptam cu totii spre mediul privat, care poate sa ne ofere mai multe sanse de angajare si daca nici aici nu gasim ceva, atunci o sa migram in alte orase sau o sa supravietuim o perioada din meditatii. Sper insa ca viitorii angajatori sa tina cont si de joburile pe care le-am avut in timpul facultatii“, a spus Cosmina Purcarea, studenta in anul II la Facultatea de Litere din cadrul Universitatii din Craiova.
Mult mai multe sanse de a se angaja in invatamânt au in Dolj absolventii de Horticultura sau Economie pentru ca posturi libere in scolile din mediul urban mai sunt pentru industria alimentara sau turism. „Nu conteaza câte generatii termina facultatea, pentru ca in invatamântul doljean nu isi vor gasi un loc de munca. Anual ramân numai câteva zeci de posturi vacante in mediul rural, iar pe ele concureaza promotiile anterioare, cadre didactice care vor sa se titularizeze sau persoane care vor sa se angajeze in sistem pentru ca nu au gasit un alt loc de munca. In urban se mai gasesc doar posturi in industria alimentara sau turism. Spre deosebire de alte judete, unde este criza de personal in invatamânt, la noi sunt prea multe cereri si prea putine locuri“, a explicat Diana Busoi, inspector general al Inspectoratului Scolar Judetean Dolj.
Joburi prost platite sau munca de jos
Daca absolventii din cele doua promotii nu isi vor gasi un loc de munca in domeniul in care s-au pregatit in cei patru sau trei ani de facultate, atunci va trebui sa se multumeasca doar cu posturi care cer studii medii, mai prost platite.
„Numarul celor cu studii superioare care nu au un loc de munca la nivelul Doljului nu este foarte mare pentru ca absolventii de facultate se angajeaza pe posturile celor cu studii medii si sunt preferati de angajatori tocmai pentru ca au studii superioare. Chiar daca la inceput acestia nu câstiga foarte multi bani, au posibilitatea sa avanseze in functie, iar salariile se majoreaza.
Mai este categoria absolventilor de top, care pleaca in strainatate, si a celor care nu isi gasesc o slujba in tara si fac munca de jos in alte tari“, a explicat Daniela Dobrin, directoarea Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Dolj.
In anul 2009, va veni insa rândul absolventilor de facultati tehnice care termina patru, respectiv cinci ani de licenta sa se bata pe piata locurilor de munca din Dolj.
