Mii de oameni de pe valea Dunarii sunt nevoiti sa bea apa infestata chimic si bacteriologic. Dupa inundatiile de anul trecut, aproape toate fântânile din comunele Macesu de Jos, Bistret, Negoi si Rast nu mai au apa potabila. Prea saraci ca sa-si cumpere apa de la magazine, locuitorii comunelor risca tot felul de boli digestive si chiar febra tifoida.
Dupa ce anul trecut Dunarea s-a revarsat peste satele din lunca, mai multe luni, apa a baltit in vetre, iar fântânile au fost una cu latrinele. Dupa câteva saptamâni, când apele s-au potolit si s-au asezat in vechile matci ale baltilor Dunarii, locuitorii comunelor s-au intors in locul din care-i izgonise apa. Multi dintre ei nu au mai gasit decât ruinele caselor si cadavrele animalelor din fosta lor gospodarie. Oameni din toate colturile tarii au sarit in ajutor cu alimente si apa, autoritatile civile s-au bâlbâit pâna când in satele aflate sub ape au sosit soldatii si jandarmii, specialistii in gestionarea efectelor dezastrelor naturale sau ale erorilor umane. Atunci au inceput sa se separe apele de uscat, iar satele sa se arate pline de mizerie. Când si-au revenit din buimaceala, oamenii s-au apucat sa curete, sa repare, sa puna la loc ceea ce apele luasera intr-o noapte.
Febra tifoida pândeste
Viata s-a asezat in matca, iar lumea a inceput sa uite de jalea si tragedia oamenilor din coasta Dunarii. Apa minerala s-a terminat repede, iar cei intorsi din pribegie au inceput sa-si curete fântânile, sa le sleiasca si sa incerce sa-si adape din ele vitele scapate de la inec. In comuna Macesu de Jos, nici o fântâna din vatra satului nu mai are apa potabila. Directia de Sanatate Publica (DSP) Dolj a recoltat de nenumarate ori probe pentru analiza si de fiecare data a rezultat ca apa este nepotabila. „De trei ori am scos apa din fântâna cu pompa, am sleit-o, am pus pastile de cloramina si tot degeaba, ca si acum este tulbure. Pentru baut folosesc apa plata pentru ca am cu ce sa o cumpar, dar sunt sute de oameni care beau apa din fântânile infestate chimic si bacteriologic pentru ca nu-si pot permite sa cumpere. Locuitorii care folosesc apa din fântâni se expun la tot felul de boli digestive, dintre care cea mai grava este febra tifoida“, a spus Ioana Albu, pensionara, fosta asistenta medicala. Ultimele recoltari de probe de apa au fost luate in noiembrie 2006, iar analizele de laborator au depistat elemente chimice si bacteriologice peste limitele admise. Desi primaria a popularizat interdictia consumului de apa din fântânile stradale, oamenii beau in continuare apa din fântânile aflate in propriile curti. „Toate fântânile din satele inundate au fost decolmatate si dezinfectate cu pastile de cloramina. Este adevarat ca apa nu este potabila, dar inspectorii nostri au depistat fântânile care sunt mai sus de vatra satului, au facut analiza apei, care s-a dovedit buna de consum, si le-au inscriptionat, recomandând consumul apei din acele locuri.
De altfel, pentru rezolvarea definitiva a problemei, am dat aviz proiectelor inaintate de autoritatile locale pentru construirea de puturi forate si de retea de apa potabila“, a spus Doloris Tatar, director al Directiei de Sanatate Publica Dolj.
Nevoia ii invata pe primari sa faca proiecte
Dupa inundatiile din anul 2005, guvernul a emis Ordonanta nr. 7/2006, prin care s-a instituit Programul de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural. Ordonanta putea fi aplicata timp de trei ani. Autoritatile locale mai pot sa obtina finantare guvernamentala pentru construirea de poduri, podete, platforme de gunoi, sisteme de alimentare cu apa potabila si canalizare. Inundatiile din primavara anului trecut din judetul Dolj, in urma carora nici o comuna din lunca Dunarii nu mai are apa, i-au determinat pe primari sa initieze proiecte de alimentare cu apa. La Macesu de Jos, primarul Florea Cone a reusit sa obtina finantare pentru un proiect de alimentare cu apa a celor doua sate – Macesu de Jos si Sapata – si va putea sa construiasca 23 km de retea stradala de apa potabila. „Suntem in stadiul in care am tinut si licitatia pentru desemnarea constructorului proiectului, iar acum umblam dupa avize si autorizatie. Cred ca pâna in toamna vom avea si in localitatea de centru si la Sapata apa la robinet. Apa o vom aduce din punctul numit «la pietris», unde exista deja izvoare naturale“, a spus Florea Cone. Pâna atunci, oamenii se descurca fiecare dupa buget: unii consuma apa plata pe bani, iar cei mai multi, apa din fântânile situate pe locurile mai inalte. Perspectiva imbolnavirii de boli digestive grave nu-i sperie pe localnicii, care in inundatii au vazut moartea cu ochii.
Ce este febra tifoida?
„Febra tifoida este o septicemie produsa de o bacterie denumita Salmonella typhi. Forma severa a febrei tifoide este tifosul exantematic, boala eradicata in România dupa epidemia din anul 1940. Cauza febrei tifoide este apa contaminata“- Dictionar medical
