Casa fostului boier Viisoreanu Alexandru Constantin Matei, vecina cu actualul Spital „Filantropia“ din Craiova, a fost revendicata si câstigata de rudele sotiei sale, desi generalul a avut mostenitori directi plecati in Germania in vremurile tulburi ale României care se prabusea sub povara comunismului.
Viisoreanu Alexandru Constantin Matei, general si veteran al razboiului din 1916, a fost unul dintre mosierii Olteniei, a carui avere se intindea pe aproximativ 3.000 ha. Conacul familiei era la Livezi, comuna limitrofa Craiovei, loc de unde generalul si-a condus mosia pâna in 1945, când, dupa reforma agrara, a ramas cu mai nimic. Ultimele 50 ha de teren i-au fost luate cu Decretul nr. 83/1949, decret care o data cu pamântul ii lua si pe proprietari si le stabilea domiciliul fortat in special in orase, pentru a pierde complet legatura cu mosia si oamenii acelor locuri. Avea 64 de ani generalul Viisoreanu când regimul instalat dupa 1945 i-a luat mosia, conacul, casa din Craiova si pensia pe care si-o câstigase urcând in grad ca ofiter al Armatei Române pâna la cel de general. In 1963 s-a stins din viata doar cu mângâierea ca fiul sau, Sandi, a prevazut dezastrul românesc si a plecat impreuna cu familia sa inainte de a fi prea târziu.
Viisoreanu a avut mostenitor!
In 1914, la 28 de ani, ofiterul Alexandru Constantin Matei Viisoreanu se casatorea la Bârlad cu Gabriela Lupescu, una din cele trei fiice ale familiei Lupescu Ioan si Virginia. A venit primul razboi mondial in urma caruia a capatat gradul de colonel, s-a reintors la mosia din Livezi si impreuna cu sotia sa, Gabriela, Bella, pe numele de alint, a avut primul si ultimul sau fiu, Alexandru, caruia intreg neamul i-a spus Sandi. In anul 1929, Alexandru Viisoreanu a cumparat de la o banca evreiasca o casa in Craiova, pe strada Dr. Bagdazar, nr. 3, in prezent Filantropia, nr. 3 (casa in care acum functioneaza Laboratorul histopatologic al Spitalului „Filantropia“). In anul 1950, casa a fost nationalizata de comunisti ca efect al decretelor noii puteri instalate o data cu guvernul lui Petru Groza. Sandi Viisoreanu a plecat din tara cam in aceeasi perioada cu aplicarea reformei agrare in urma careia parintii sai au ramas fara mosie. De atunci si pâna acum rudele sale dinspre mama spun ca nu au mai dat nici un semn de viata nici el, nici familia lui.
Vecina de lânga casa
Dupa schimbarea macazului in 1989 au venit alte legi prin care s-a incercat si in unele cazuri s-a si reusit retrocedarea bunurilor confiscate de puterea comunista. Legea nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000, Legea nr. 10/2001 si Legea nr. 247/2005 au fost doar câteva din actele normative prin care s-a vrut ca vechii proprietari sa intre in posesia bunurilor confiscate de puterea comunista. Pâna in anul 2001, nici un mostenitor al familiei Viisoreanu nu s-a reintors in tara pentru a solicita reparatiile materiale la care erau indreptatiti, si când spunem mostenitori ne referim la fiul sau familia acestuia. Vazând acest lucru, doua nepoate de sora ale mamei lui Sandi Viisoreanu, Ivonette Gabrielle Rudeanu, din Craiova, si Gabriela Sanda Felicia Cealic, din Brasov, prin mandatar, au depus notificare la Primaria Craiova prin care solicitau restituirea casei din strada Filantropia, fosta Bagdazar, in calitate de mostenitoare ale lui Alexandru Viisoreanu. Vecina de deasupra apartamentului in care locuieste Ivonette Rudeanu, Stela Popa, s-a facut luntre si punte si a obtinut mandat de la aceasta pentru a o reprezenta in fata institutiilor in problema retrocedarii. Mandatara, care stia de existenta mostenitorului direct, Sandi, a omis sa comunice institutiilor statului despre acest amanunt si a continuat sa ceara Primariei Craiova casa in numele celor doua nepoate ajunse la vârsta senectutii, lucru pe care l-a si obtinut in anul 2006.
Exclus de la mostenire de verisoare
Singura dovada a legaturii celor doua nepoate cu averea Viisorenilor este un certificat de calitate de mostenitor nr. 124 din 4.09.2002 obtinut la notarii Ion Marin si Cleopatra Cracut din Brasov din care reiese faptul ca Alexandru Constantin Matei Viisoreanu a decedat in 1963 lasând-o ca mostenitoare pe sotia sa, Gabriela Viisoreanu, decedata in anul 1973. Certificatul mentioneaza ca dupa decesul Gabrielei au ramas mostenitoare nepoata de sora, Gabriela Sanda Felicia Cealic, si sora sa, Elisabeta Rudeanu. La data când s-a dat certificatul de calitate de mostenitor, Elisabeta Rudeanu era moarta de 27 de ani.
Cele doua doamne batrâne care au solicitat sa le fie recunoscuta calitatea de mostenitoare ale Viisorenilor au trait impreuna cu acestia vremurile de prigoana si restriste, asa ca nu se explica nici macar moral cum de au avut curajul sa ceara casa acestora in conditiile in care stiau ca nu detin documente prin care sa probeze ca Sandi si familia sa s-au stins din viata fara alti mostenitori.
Dinel Staicu, in casa generalului Viisoreanu
In 2004, Gabriela Cealic, din Brasov, a murit si ea, lasând doi mostenitori, o fiica si un fiu. Dosarul de revendicare s-a târât prin Primaria Craiovei mai multi ani pâna când a intrat pe fir avocatul mandatarei Ivonettei Rudeanu, Bogdan Firuleasa, cel care graviteaza in jurul lui Dinel Staicu. Intrarea avocatului pe firul dosarului a coincis cu data când Staicu s-a hotarât sa cumpere de la mandatara Stela Popa casa Viisorenilor.
In vara anului trecut, prin dispozitia primarului, casa din strada Filantropia nr. 3 a fost retrocedata mostenitoarelor care nu aveau dreptul la ea, iar câteva luni mai târziu acestea au vândut-o Asociatiei crestin-catolic-ortodoxa, societate controlata de Dinel Staicu. Banii incasati pe casa nu se stie in buzunarele cui au ajuns pentru ca Ivonette Rudeanu continua sa traiasca intr-un apartament modest din Craiova, iar mandatara sa si-a ridicat o casa cu etaj si mansarda tocmai in buricul orasului.
Epilog
In octombrie 2006, asociatia controlata de Dinel Staicu a cumparat casa lui Alexandru Viisoreanu din strada Filantropia nr. 3. Pe vremea când pretinsele mostenitoare doreau doar despagubiri, casa a fost expertizata si s-a ajuns la concluzia ca valoreaza 8,25 miliarde de lei. Atât dobândirea, cât si vânzarea casei de sau in numele mostenitoarelor care au revendicat-o ridica mari semne de intrebare, deoarece acestea au ascuns faptul ca proprietarul a avut mostenitor care la rândul lui a avut alti doi mostenitori. Cele doua batrâne au pretins tot timpul ca sunt singurele mostenitoare, desi unica lor legatura cu Viisoreanu era faptul ca sora mamelor lor a fost sotia acestuia. Pâna când nu vor face dovada ca fiul lui Alexandru Viisoreanu si copiii acestuia sunt decedati nu vor putea sa pretinda mostenirea pe care au obtinut-o si au si vândut-o. Pentru ca lucrurile sa intre in normalitate, primarul Craiovei, care a dispus retrocedarea, ar putea sa ceara in instanta anularea dispozitiei prin care le-a dat casa pe baza documentelor din Arhivele Nationale la care au avut acces batrânele. Ar urma anularea actului de vânzare-cumparare nr. 2.458 din 13.10.2006 pe motiv ca acesta a fost incheiat cu proprietari care nu aveau dreptul la obiectul vânzarii. In acest fel cladirea ar ramâne in administrarea Spitalului „Filantropia“ pâna când adevaratii mostenitori ar revendica-o. Povestea nu se termina aici, acelasi traseu urmându-l si terenurile de la marginea Craiovei pe care aceleasi batrâne le-au solicitat si pe care o parte le-au si obtinut. Terenurile au avut aceeasi soarta ca si casa Viisorenilor. Povestea lor o vom relata in curând.
