5.6 C
Craiova
marți, 19 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateViciile de procedura au ajutat vipurile sa scape de arest

Viciile de procedura au ajutat vipurile sa scape de arest

Campania anticoruptie editia 2006, demarata in forta cu arestari spectaculoase, i-a pus la grea incercare pe avocati, care au fost nevoiti sa faca uz de tot arsenalul judiciar pentru a obtine eliberarea clientilor lor, dar au reusit: la sfârsitul anului, cei ramasi in arest pot fi numarati pe degete.


Spre deosebire de anii precedenti, când preferatele avocatilor erau motivele de boala, in 2006, maestrii Baroului s-au intrecut in a gasi cele mai subtile vicii de procedura, de la citari incorecte sau inexistente, pâna la recuzari de procurori si judecatori, care au insotit fiecare cale de atac speculata la sânge de arestati si aparatorii lor. Potrivit NewsIn, rezultatele au fost insa pe masura eforturilor depuse: foarte putine vipuri au ramas de Sarbatori dupa gratii.


Marian Iancu – arestare cu repetitie


Marian Alexandru Iancu, administratorul firmei VGB Impex SRL si finantatorul echipei de fotbal Politehnica Timisoara, a ajuns din nou dupa gratii anul acesta, dupa ce in 2005 fusese retinut alaturi de fratii sai in dosarul RAFO – VGB si a stat in arest in perioada 14 februarie – 24 iunie 2005. Marian Iancu a fost din nou arestat pe 4 aprilie 2006, dupa ce procurorii DIICOT au anuntat, pe 20 februarie, ca au inceput urmarirea penala impotriva sa si a omului de afaceri Ovidiu Tender, in dosarul RAFO – Carom, pentru mai multe infractiuni economice prin care ar fi prejudiciat statul cu peste 2.700 de miliarde de lei vechi. Potrivit procurorilor, Iancu si Tender ar fi constituit o grupare de criminalitate organizata, in care au cooptat si alte persoane, pentru a obtine in mod fraudulos fonduri a caror sursa urma sa fie disimulata. Desi mandatul de arestare fusese emis pe 30 de zile, Marian Iancu a fost eliberat pe 14 aprilie 2006, dupa numai zece zile de arest, intrucât magistratii Curtii de Apel Bucuresti au considerat ca judecatorul Petrica Rosu, de la Tribunalul Bucuresti, cel care ii emisese mandatul de arestare, era incompatibil sa se pronunte in cazul sau, intrucât tot el dispusese, cu trei saptamâni inainte, arestarea omului de afaceri Ovidiu Tender in acelasi dosar. Mai mult decât atât, s-a constatat ca judecatorul copiase pur si simplu sentinta prin care decisese arestarea lui Tender si o introdusese in incheierea de sedinta de la dosarul lui Iancu. Ulterior, CSM a deschis o ancheta pentru a stabili implicarea judecatorului Petrica Rosu, dar si a grefierei Gabriela Craciun in eliberarea lui Marian Iancu. Pe 16 mai, Iancu a primit un nou mandat de arestare, insa pentru numai 19 zile, deoarece mai executase zece zile de arest, in luna aprilie. Procurorii sustin ca Iancu ar fi urmarit astfel sa dea o aparenta de legalitate banilor obtinuti din vânzarea ilegala a produselor petroliere. O parte din acesti bani ar fi fost folositi pentru finantarea, de catre Marian Iancu, a clubului de fotbal Poli Timisoara.


Ovidiu Tender – victoria avocatilor


Omul de afaceri Ovidiu Tender, acuzat si el de prejudicierea statului cu peste 2.700 de miliarde de lei vechi in dosarul RAFO – Carom, a fost arestat pe 3 martie, dupa ce procurorii au aratat ca ar fi incercat sa influenteze un expert care lucra in dosarul RAFO – Carom. Judecatorul Tribunalului Bucuresti a emis mandatul de arestare pe numele lui Ovidiu Tender, dupa ce procurorii i-au prezentat stenogramele discutiilor purtate intre juristul Gheorghe Cotofana, angajat la una dintre firmele lui Ovidiu Tender, si expertul Cristian Bejinariu. Acesta din urma le-a spus procurorilor ca, in luna decembrie 2005, a fost contactat de Gheorghe Cotofana, care i-a transmis ca Tender ar fi fost dispus sa-i ofere o importanta suma de bani „in scopul de a rezolva problemele din dosar“. Au urmat o serie de actiuni prin care avocatii omului de afaceri au incercat sa obtina eliberarea clientului lor, inclusiv pe motiv de boala, dupa ce, pe 26 aprilie, Tender a fost internat, in urma unor tulburari cardiace, la Spitalul „Sf. Ioan“, cunoscut drept refugiu pentru vipurile care au mai avut probleme cu legea. Pâna la urma, pe 5 iunie, Tender reuseste sa-i convinga pe magistratii Tribunalului Bucuresti sa-i admita cererea de revocare a masurii arestarii preventive si sa dispuna eliberarea din motive medicale, insa omul de afaceri a fost mentinut in arestul Directiei Cercetari Penale pâna pe 8 iunie, când s-a dat o noua hotarâre judecatoreasca de punere imediata in libertate. Pe 16 iunie, Ovidiu Tender a fost reincarcerat, iar o noua runda de discutii aprinse avea sa apara pe 29 iulie, când deputatul PSD Victor Ponta s-a prezentat, in calitate de avocat, la judecarea prelungirii arestarii lui Tender, desi instanta Tribunalului Bucuresti i-a interzis sa pledeze din cauza legii care nu le permite avocatilor parlamentari sa reprezinte in instantele inferioare interesele inculpatilor. Abia pe 28 august Curtea de Apel Bucuresti a fost de acord cu inlocuirea masurii arestarii preventive a lui Tender, cu interdictia de parasire a tarii, dupa ce dosarul RAFO – Carom fusese finalizat de procurori si trimis la instanta spre judecare.


Omar Hayssam – bolnav, dar liber


Arestat in 2005 pentru implicare in rapirea celor trei jurnalisti români in Irak, omul de afaceri sirian Omar Hayssam a reusit sa-i convinga pe oamenii legii sa-l lase liber abia anul acesta, dupa ce in ianuarie a suferit o operatie de cancer la colon. Cazat in spitalul Penitenciarului Rahova si adus cu ambulanta la sedintele de judecata de la Curtea de Apel Bucuresti, Omar Hayssam nu parea sa gaseasca prea curând o modalitate de a scapa de arest. Pe 26 aprilie insa, spre surprinderea tuturor, salvarea i-a venit chiar din partea procurorului de caz, Ciprian Nastasiu, care a insistat sa reprezinte Parchetul la proces, contrar uzantelor, si care a cerut instantei „revocarea masurii de arestare preventiva emisa pe numele lui Omar Hayssam, pe motive de sanatate“. Procurorul a invocat o adeverinta medicala, si ea intocmita fara respectarea regulamentului, care atesta aparitia a doua metastaze in cazul cancerului de care suferea Omar. Tinând cont de acest document, instanta a fost de acord cu eliberarea sirianului. Omar Hayssam a iesit pe poarta inchisorii pe 27 aprilie. Dupa 30 iunie, când, potrivit rudelor sale, s-ar fi dus, insotit de un amic medic, tot de origine araba, sa se trateze la o clinica de la Valenii de Munte, nimeni nu l-a mai vazut pe Omar Hayssam. De altfel, aceasta este si data la care se crede ca ar fi parasit tara, la bordul navei Iman T. apartinând armatorului Mustafa Tartousi, partener de afaceri cu Omar, cu destinatia Siria. Pe 19 iulie, magistratii Curtii de Apel Bucuresti iau decizia sa-l rearesteze pe Omar, dar, intrucât s-a dovedit ca sirianul era de negasit, a fost dat in urmarire generala. A doua zi, pe 20 iulie, sefii celor mai importante servicii românesti de informatii – Radu Timofte, directorul SRI, Gheorghe Fulga, directorul SIE, si Virgil Ardelean, zis Vulpea, seful UM 0962 – si-au dat demisia. Pe 21 iulie, a demisionat si procurorul general al României, Ilie Botos.


Zaher Iskandarani – contrabandistul parolist


Dupa ani buni in care nu se mai auzise aproape nimic despre el, omul de afaceri sirian Zaher Iskandarani, supranumit „Printul Banatului“, a revenit brusc in atentia anchetatorilor anul trecut. A fost arestat mai intâi de Paste pentru contrafacere si contrabanda cu tigari, dar a fost pus in libertate. Apoi, de Craciun, a primit alt mandat de arestare pentru operatiuni vamale ilicite, iar cu câteva zile inainte de Revelion a fost prins intr-un apartament din Timisoara, dupa ce fusese cautat de politie si servicii secrete timp de o saptamâna. Din nota prezentata de procurori judecatorilor Tribunalului Bucuresti reiesea ca Zaher fusese monitorizat tot anul de SRI, care ii interceptase convorbirile telefonice. Analizând câteva dintre acestea, anchetatorii au ajuns la concluzia ca la fabrica din Lenauheim a lui Zaher se producea ilegal alcool si pentru tigarile produse pe sest la fabrica din Sacalaz a sirianului se foloseau timbre fiscale falsificate, tiparite in China.


Pe 13 iunie, magistratii Curtii de Apel Bucuresti au admis recursul lui Zaher Iskandarani impotriva deciziei tribunalului de a-i prelungi cu alte 30 de zile mandatul de arestare. Judecatorii au tinut cont ca durata arestarii preventive a lui Zaher depasise cele 180 de zile prevazute de lege, fara ca acesta sa fie trimis in judecata. O data ajuns liber, Iskandarani le-a dat emotii anchetatorilor pe 19 iulie, când a plecat in Elvetia impreuna cu sotia, Camelia Pomana, si fiul sau, Rami Iskandarani. El a dat atunci asigurari ca nu intentiona sa se sustraga de la judecata, precizând ca urma sa se intoarca pâna pe 21 septembrie, când era programat un nou termen in procesul in care este inculpat. Intr-adevar, s-a tinut de cuvânt si a revenit in tara, impreuna cu familia, in noaptea de 10 august.


Radu Prisacaru – primul prefect arestat


Prefectul Radu Prisacaru a fost retinut, pe 31 august, la Iasi, in urma unui flagrant organizat de procurorii anticoruptie din Bucuresti, fiind acuzat de trafic de influenta si luare de mita in legatura cu un dosar de retrocedare a unui teren de 20 de hectare in zona Copou. Terenul respectiv urma sa ajunga in posesia decanului Facultatii de Stomatologie a Universitatii de Medicina si Farmacie Iasi, Norina Forna. Impreuna cu Radu Prisacaru, au mai fost retinuti seful ADS Iasi, Flavius Ionita, omul de afaceri Cristian Maftei si avocatul Cristian Toni Baltag. Protagonistii dosarului au fost dusi la Bucuresti, unde instanta a emis pe numele lor, pe 2 septembrie, mandate de arestare pe 29 de zile. Pe 29 septembrie, Curtea de Apel Bucuresti a admis recursurile declarate impotriva prelungirii arestarii, astfel incât Radu Prisacaru, Flavius Ionita, Cristian Maftei si Cristian Baltag au fost pusi in libertate, pe 1 octombrie, când le-au expirat mandatele.


Edilii din Râmnicu Vâlcea – inapoi in functii


Alta premiera a acestui an a fost arestarea, in aceeasi cauza, a primarului si viceprimarului din Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutau, respectiv Nicolae Dicu. Viceprimarul municipiului, Nicolae Dicu (membru PD), a fost retinut, pe 6 iulie, pentru luare de mita, in urma unui flagrant. Dicu a fost prins in momentul in care primea suma de 20.000 de euro (din suma totala de 50.000 de euro) de la Crinu Popescu, patronul firmei Rovimet Râmnicu Vâlcea, in schimbul eliberarii unei autorizatii de constructie. Ulterior, primarul Mircia Gutau le-a spus ziaristilor ca de fapt el era tinta procurorilor, numai ca el a refuzat banii oferiti de patronul Rovimet. Pe 7 iulie, Tribunalul Bucuresti a decis arestarea pentru 29 de zile a viceprimarului Nicolae Dicu, pentru complicitate la luare de mita, in timp ce primarul Mircia Gutau a fost lasat in libertate, desi era acuzat pentru luare de mita, intrucât instanta a considerat ca inregistrarile audio facute inaintea inceperii urmaririi penale nu reprezinta probe. De asemenea, magistratii au mai considerat ca primarul Mircia Gutau nu reprezinta un pericol social. Ulterior, pe 11 iulie, Curtea de Apel Bucuresti a decis ca si primarul Mircia Gutau sa fie arestat, dupa ce procurorii DNA au depus noi probe care au fost considerate suficiente pentru acuzarea acestuia de luare de mita. Noile dovezi erau casete video realizate in timpul urmaririi celor doi edili din Râmnicu Vâlcea. Au urmat cunoscutele proceduri prin care avocatii au incercat sa-si scoata clientii din inchisoare, dar abia pe 10 noiembrie Curtea de Apel Alba Iulia a dispus judecarea celor doi in stare de libertate. Suspendati din functii in perioada in care au fost arestati, Gutau si Dicu au revenit la posturi imediat dupa ce au fost eliberati. Prin ordinul emis pe 13 noiembrie de prefectul judetului Vâlcea, Anuta Handolescu, a incetat suspendarea de drept a mandatelor de primar, in cazul lui Mircea Gutau, respectiv viceprimar, in cazul lui Nicolae Dicu, ca urmare a judecarii acestora in stare de libertate.


Boerica a scapat de arest cu diabet si gura sloboda


Cele mai rasunatoare puneri in libertate de anul acesta, din Oltenia, au fost legate de dosarele TVA. Dupa ce Genica Boerica a fost arestat pe 4 octombrie 2004 si condamnat la opt ani de inchisoare, pe 29 noiembrie 2005, pentru savârsirea infractiunilor de spalare de bani, fals in declaratii si nerespectarea regimului armelor si munitiilor, Curtea de Apel Bucuresti a decis rejudecarea dosarului, dupa ce magistratii au atras atentia ca nu au fost realizate mai multe expertize financiar-contabile. Boerica a facut in cursul acestui an mai multe cereri de eliberare, aducând ca argument hotarâtor colaborarea cu procurorii DNA si starea sa de sanatate. Completul de judecata al Curtii de Apel Bucuresti a admis pe 24 august recursul lui Boerica impotriva deciziei Tribunalului Bucuresti de mentinere a arestarii preventive, motivând ca „arestarea preventiva, ca o masura extrema de limitare a libertatii persoanei, trebuie sa aiba o durata rezonabila in raport cu natura si complexitatea cauzei“, iar starea de arest preventiv a fost inlocuita cu obligatia de a nu parasi localitatea. Tribunalul Bucuresti i-a permis lui Genica Boerica si sa paraseasca Craiova, localitatea in care i s-a impus domiciliul fortat, pentru a sta o saptamâna la Bucuresti. Motivul invocat de afaceristul craiovean a fost ca trebuia sa se trateze la Institutul de diabetologie „Paulescu“ din Bucuresti, singura clinica autohtona specializata in tratarea diabetului.


Eliberari pe banda in dosarele Samir Sprinceana si Constantin Dilgoci


La scurt timp de la eliberarea lui Genica Boerica, judecatorii de la Curtea de Apel Craiova au luat decizii similare in doua importante dosare privind returnari ilegale de TVA. Magistratii craioveni i-au pus in libertate pe inculpatii arestati in dosarele Samir Sprinceana si Constantin Dilgoci. Din acuzatiile aduse grupului Samir, care ar fi beneficiat de returnari ilegale de TVA de circa 660 de miliarde de lei vechi, nu lipsesc inselaciunea cu consecinte deosebit de grave, evaziunea fiscala, spalarea de bani, falsul, uzul de fals si constituirea unui grup de crima organizata. In cel de-al doilea dosar, Constantin Dilgoci si alte patru persoane au fost trimisi in judecata de DIICOT Dolj pentru obtinerea de la DGFP Dolj a doua restituiri ilegale de TVA, totalizând circa 6,6 miliarde de lei vechi, fapte care constituie, in viziunea procurorilor, infractiunile de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, spalare de bani si constituire de grup criminal organizat.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

2 COMENTARII