Desi au lasat ceva in urma lor pentru binele orasului, multi primari de odinioara ai urbei au fost mai mult sau mai putin dati uitarii. Se pot compara, in ce priveste realizarile, primarii zilelor noastre cu cei de la inceputul secolului trecut? Greu de raspuns…
Primarii Craiovei din zilele noastre se dau mari oameni politici si deosebiti administratori ai orasului. Unii chiar incearca sa lase in urma lor edificii monumentale, ce se dovedesc de multe ori doar ambitii personale create cu banii publici. Cei mai multi dintre edilii de acum nu se ridica insa nici pâna la genunchiul marilor primari ai Craiovei de odinioara, oameni politici de renume si gospodari care au lasat in urma lucrari ce dainuie chiar si acum, dupa un secol.
Romanescu, de neegalat
Indiscutabil, cel mai de seama primar al urbei noastre a fost si va ramâne Nicolae Romanescu. Ocupant al acestei functii in 1898 – 1899, 1901, 1914 – 1916 si in 1929, a fost si unul dintre cei mai proeminenti oameni politici din trecutul orasului, un liberal cu initiativa. A avut parte de o instructie aleasa, desavârsita la Paris. A reprezentat Colegiul I in zece legislaturi, in Camera si in Senat, fiind considerat „senator de drept“.
Ca primar al Craiovei, marea sa opera ramâne amenajarea parcului care-i poarta numele, realizat dupa planurile arhitectului peisagist francez Redont. In 1885 a intemeiat o scoala de menaj, prima de acest fel din Europa. Pe seama sa pot fi puse lucrari edilitare de anvergura: pavarea strazilor, amenajarea Pietei Centrale (care se afla pe locul ocupat acum de Teatrul National), extinderea Abatorului Comunal, iluminatul public al orasului, realizarea retelei de alimentare cu apa potabila. A incercat sa introduca si tramvaiul electric in Craiova. A fost director politic si proprietar al ziarelor Opiniunea si Actiunea liberala (1887 – 1893).
A murit in 1930 (dupa unii in 1931), la vârsta de 78 de ani. Cu un an inaintea mortii a donat Bibliotecii „Aman“ impresionanta sa biblioteca, precum si colectia sa de arta, continând tablouri, mobilier, portelanuri si tapiserii. A donat carti si Bibliotecii Baroului Dolj.
Pe casa familiei sale (actuala Casa a Universitarilor) de pe strada Unirii o placa de marmura ii cinsteste memoria, iar un bust omagial din bronz strajuieste intrarea in parcul care ii poarta astazi numele. Tot numele sau a fost dat unui bulevard, ba chiar unui intreg cartier al urbei din zilele noastre.
Oameni politici si nu doar…
Craiova a avut si alti primari de valoare, care au lasat ceva in urma lor pentru viitoarele generatii.
Ulysse Boldescu, primar intre 1890 – 1893 si 1899 – 1901, a fost un ilustru avocat si magistrat care, din postura de primar, a initiat amenajarea Abatorului Comunal (dezvoltat ulterior pe vremea lui Romanescu), cu o productivitate anuala de 16.000 de vite si 6.000 de porci. A fost unul dintre cei mai generosi donatori de tablouri si carti pentru fondarea Bibliotecii si Pinacotecii „Aman“. Un impunator monument strajuieste si astazi mormântul sau din cimitirul Sineasca.
Nicu Economu, primar in perioada 1905 – 1906, a staruit in edificarea unor monumentale constructii civile si culturale, precum cladirea Colegiului National „Carol I“ si Palatul de Justitie (actuala Universitate din Craiova). A fost seful Partidului Conservator-Democrat, deputat si senator de Dolj in mai multe rânduri, vicepresedinte al Senatului pe timpul guvernarilor conservatoare.
Sa nu-l uitam nici pe Constantin Neamtu, primar intre 1923 – 1924, bancher renumit pe plan european. Era patronul Bancii Comertului, fiind cel care a ridicat actuala primarie (fost sediu al Bancii Comertului) si imobilul Casa Alba.
Enumerarea ar putea continua cu C.M. Ciocazan, Alexandru Nicolaid, N.P. Guran, I.B. Georgescu (Beyon), Emanoil Tatarescu si multi altii, oameni care si-au lasat amprenta nu doar asupra vietii politice craiovene, ci si a celei edilitare.
Bulucea, cel mai longeviv in functie
Facând un salt peste timp, incercam sa schitam si câteva din realizarile mai mult sau mai putin controversate ale primarilor Craiovei din ultimul deceniu. Daca suporta comparatie cu predecesorii lor, ii lasam pe cititori sa aprecieze.
Vasile Bulucea (1973 – 1977, 1996 – 2004) este cel mai longeviv ocupant al acestei functii (12 ani). Revenit ca primar dupa caderea comunismului, mai intâi din partea Partidului Socialist al Muncii, apoi „dezertând“ la Partidul Democratiei Sociale din România, s-a remarcat printr-o candidatura cusuta cu ata alba, cu un buletin de Craiova „aranjat“ pe ultima suta de metri. In timpul ultimelor doua mandate, a edificat – zice-se, pentru oras – un velodrom in Parcul „Romanescu“, cu toate ca parcul era in paragina, iar de velodrom nu avea nimeni nevoie, in oras neexistând nici macar un club de ciclism. A semnat contractul cu Luxten pentru iluminatul public, ce i-a incântat pe craioveni, aducându-le lumina pe strazi, dar a costat scump bugetul. Tot el a concesionat parcarile din oras catre firma Cronos a lui Orfahli, un contract dezavantajos atât pentru municipalitate, cât si pentru cetateni, pe care, ani de-a rândul, nici in timpul mandatului sau si nici pe vremea succesorului Solomon, primaria nu a reusit sa-l anuleze in instanta.
A refacut bulevardul Romanescu, dar si strada Râului, care a devenit un adevarat bulevard, dar pe care nu a reusit sa-l termine. In graba de a reda circulatiei aceasta strada, a fost uitata refacerea canalizarii, astfel ca succesorul sau a trebuit sa sparga din nou strada. A ramas in memoria craiovenilor si drept primarul care l-a lasat chior pe un craiovean, scotându-i un ochi cu cioburile de la sticla de sampanie cu care inaugura bulevardul Romanescu.
Iar acum, Solomon
Antonie Aurica Solomon a fost ales in 2004 si pare sa aiba sanse la inca un mandat. Despre actualul primar al Craiovei se va putea spune eventual, peste ani, ca a extins canalizarea orasului catre zonele Brestei si Catargiu, fara sa acopere insa in intregime aceste zone. Ar mai putea fi amintit drept primarul care a mutat calul lui Mihai Viteazul, care statea cu fundul la prefectura. In noua pozitie, domnitorul primei uniri a Tarilor Române a ajuns insa sa ameninte cu securea spre cei care-si au biroul in Palatul Administrativ. Am putea aminti si enormul parc din zona centrala a municipiului, care va avea si câteva fântâni arteziene, un fel de obsesie a actualului primar. Timp mai are insa pâna la sfârsitul mandatului sa adauge si alte realizari pe o asemenea lista.
Chitu, primul primar
Primul primar al Craiovei este considerat Gheorghe Chitu, care a condus destinele orasului intre 1865 – 1866, fiind numit de prim-ministrul de atunci, Mihail Kogalniceanu. Chitu a intemeiat trei importante scoli craiovene: Scoala Comerciala (Liceul Economic care-i poarta astazi numele), Scoala Normala si Scoala de Meserii.
Balcescu – primar
Printre primarii Craiovei s-a numarat si Barbu Balcescu, fratele revolutionarului Nicolae Balcescu conducând pentru o vreme destinele urbei in anul 1874.
