Dulcele grai românesc a inceput sa sufere schimbari majore in ultima perioada, nu pentru ca vreun neam ar dori sa ne cotropeasca, ci pentru ca utilizatorii de chat au inventat un nou limbaj.
Aparut relativ recent in vietile noastre, internetul a modificat in mod esential traseul destinului multora. Unii si-au facut o cariera din indemânarea cu care se descurcau in fata calculatorului, altii si-au intâlnit marea iubire sau si-au marit cercul de prieteni pe când „navigau“ pe net. Acum câteva decenii, viitoarele cupluri se formau numai dupa ce vreun „binevoitor“ se oferea sa le faca cunostinta. Dupa ce accesul la internet a devenit insa uzual, sansele de a cunoaste noi persoane au crescut considerabil. Sunt deja arhicunoscute cazurile tinerilor care si-au gasit marea iubire in timp ce „vorbeau“ pe net. S-a dovedit ca internetul a devenit o cale foarte simpla de a cunoaste noi persoane. Astfel, oricine are posibilitatea de a vorbi cu persoane care se afla la o distanta de sute de kilometri, in timp ce sta acasa in fata calculatorului. In acest fel, chiar si cei mai timizi indraznesc sa „lege“ o conversatie pentru ca interlocutorul se afla de cealalta parte a ecranului si nu-i poate privi direct in ochi. Si cum comunicarea prin intermediul internetului a luat amploare, era si normal ca sa apara si unele schimbari in limbaj.
Scriitorii capituleaza!
Cuvintele mai lungi au capatat forme scurte, inventându-se practic un nou tip de scriere. Iata o mostra din noul mod de comunicare: „Nush dk mai vin la sc“. Nu este vorba de o noua limba, ci de dulcele grai românesc care a suportat câteva „cosmetizari“ când s-a intâlnit cu internetul. Traducerea frazei este cât se poate de simpla: „Nu stiu daca mai vin la scoala“. Limbajul chat-ului are tendinta de a prescurta sau injumatati cuvintele. In plus, se pare ca acest nou mod de a scrie influenteaza si limbajul uzual. Astfel, tot mai multi tineri obisnuiesc sa comunice folosind doar prescurtari ale cuvintelor. „Ei, se intâmpla sa mai folosim si cuvinte prescurtate in vorbire, ba chiar si atunci când mai luam notite la scoala. Este mult mai simplu asa. Asta nu inseamna totusi ca nu stiu sa vorbesc corect. Pur si simplu m-am obisnuit asa, pentru ca vorbesc foarte mult pe messenger cu prietenii mei“, a spus Robert, un tânar craiovean de 17 ani.
Pe de alta parte, multi dintre cei care comunica prin intermediul internetului nu folosesc tastatura in limba româna. In aceste cazuri, „s“ devine „sh“, t – „tz“.
Chiar si scriitorii contemporani s-au lasat sedusi de acest nou tip de limbaj. Emil Brumaru este unul dintre cei care folosesc in scrierile lor un astfel de limbaj si aceasta nu-i diminueaza câtusi de putin valoarea operelor sale literare, dimpotriva.
