In timp ce miile de sinistrati asteapta materialele de constructie pentru casele lor luate de Dunare, mai-marii tarii par mai interesati de refacerea digurilor decât de gasirea fondurilor necesare reconstructiei satelor din Lunca Dunarii. Guvernul a alocat ieri doar 400 de miliarde de lei pentru materiale si ramâne de vazut cum vor fi impartite.
Guvernul României a hotarât ca lucrarile de reconstructie a caselor afectate de revarsarea Dunarii vor incepe dupa retragerea apelor, dupa ce gospodariile sinistratilor vor fi eliberate de resturile vechilor locuinte si dupa ce vor fi efectuate expertizele tehnice. Sinistratii doljeni sunt cu un pas inaintea guvernului si, in timp ce asteptau vesti de la Bucuresti cu privire la reconstructia caselor, au inceput sa isi adune ce mai ramasese din locuintele lor dupa retragerea apelor in speranta ca in curând vor veni materialele de constructie. Mare le va fi insa mirarea când vor primi mai putin decât se asteptau, deoarece Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului a primit din Fondul de rezerva al guvernului pe anul 2006 numai 400 de miliarde de lei, in conditiile in care numai la nivelul judetului Dolj valoarea pagubelor depaseste 1.400 de miliarde de lei.
Sinistratul gospodar primeste primul materiale de constructie
Dupa ce apele Dunarii s-au retras din gospodariile lor, sinistratii doljeni s-au intors la casele in ruina pentru a mai recupera câte ceva si pentru a face curat pentru ca, spera ei, iarna ii va gasi in casa noua. „Recupereaza fiecare tigla sau lemn pe care il mai pot folosi deoarece acesti oameni nu mai au nimic si pentru ei o caramida este acum o avere. Când vor termina de strâns vom pregati terenurile pentru aducerea materialelor de constructii“, a spus Constantin Radu, primarul din Cârna. Cu toate acestea, sinistratilor le este teama ca, dupa ce vor aduna resturile vechilor lor case, nu vor mai avea nici o dovada a dezastrului. „Le era frica sa se apuce de strâns pentru ca ei credeau ca vor pierde ajutoarele de la guvern. Le-am explicat ca exista un dosar al fiecarei locuinte in care se afla rapoarte, anchete sociale si multe fotografii cu fiecare unghi al locuintei avariate si cu proprietarul in fata casei“, a explicat Sorin Voinea, primarul comunei Negoi. Au fost si primari care, pentru a mobiliza oamenii, au organizat „concursuri“ de harnicie intre sinistrati. „Initial s-au intors si au adunat ce au crezut ca mai pot folosi, apoi au lasat totul in voia sortii. Ca sa ii punem la treaba, le-am spus ca, atunci când vin materialele, le ducem acolo unde e curat si cine a fost gospodar le va primi primul“, a mentionat Florea Cone, primarul comunei Macesu de Jos.
Digurile – refacute, baltile Dunarii – pastrate
In timp ce miile de sinistrati isi petrec zilele pe câmpuri si noptile in corturi, asteptând „marea reconstructie“, guvernantii par mult mai interesati de indiguirea Luncii Dunarii. Daca in privinta sumelor necesare pentru refacerea caselor si infrastructurii doljene afectata de inundatii, parerea primarilor nu a prea contat, vocea lor s-a facut in schimb auzita la Ministerul Mediului, Padurilor si Gospodaririi Apelor. In urma discutiilor avute intre reprezentantii ministerului si autoritatile judetene s-a stabilit ca refacerea digurilor si crearea unor zone in care poate fi deversat surplusul de apa va fi una din prioritatile guvernului. „Cu toate ca specialistii considera ca digurile de la Dunare, unde s-au facut bresele, trebuie refacute pentru ca nimeni nu poate spune când va veni o noua viitura, una din pricipalele concluzii ale acestei intâlniri a fost ca in câteva luni trebuie sa se realizeze un studiu interdisciplinar in care toate institutiile specializate sa ofere solutiile cele mai bune pentru reamenajarea coridorului Dunarii“, a explicat Ion Prioteasa, presedintele Consiliului Judetean Dolj. De asemenea, in jurul localitatilor afectate de inundatii, in curbele de nivel pe unde a venit apa se vor construi diguri inelare, iar luciurile de apa lasate in urma de Dunare vor ramâne. „S-a schimbat geografia si s-au format din nou lacurile Rast, Bistret, Suhaia, Potelu care vor fi amenajate ca poldere cu stavilare pentru ca, in caz de inundatii, sa se poata trece dintr-o acumulare in alta. Este momentul sa profitam in acest fel si de directiva Uniunii Europene «Inundatii»“, a mentionat Prioteasa. Discutiile despre reamenajarea coridorului Dunarii pe teritoriul românesc vor continua saptamâna viitoare la Ministerul Mediului.
