Incercând marea cu degetul, edilii din Podari au aprobat mai multe hotarâri de consiliu dubioase prin care doreau sa puna mâna pe aproximativ 500 de hectare de teren aflat in proprietatea statului, desi stiau de la inceput ca nu pot obtine vize de legalitate din partea Prefecturii Dolj.
Scandalul dintre Prefectura Dolj si Primaria Podari s-a declansat in 2005, dupa ce consilierii din Podari au emis mai multe hotarâri prin care voiau sa treaca in domeniul privat al comunei circa 500 ha teren aflat in proprietatea publica a statului. De exemplu, prin hotarârea nr. 114/2005, primaria a crezut ca poate lua o suprafata de 16,64 ha de pasune pe care sa o treaca in intravilanul localitatii si pe care sa o imparta tinerilor sub 35 de ani pentru construirea de locuinte. Verdictul Prefecturii Dolj: hotarâre nelegala, care trebuie revocata. Secretarul Primariei Podari, Dumitru Stuparu, spune insa ca nu va revoca hotarârea, deoarece, in urma cu trei ani, a primit aviz de legalitate din partea prefecturii pe mai multe hotarâri prin care se aproba darea in folosinta gratuita tinerilor a unor suprafete de pâna la 450 de metri patrati. „Din moment ce atunci mi-au dat aviz de legalitate, nu o sa revocam hotarârea in privinta celor 16 ha, iar daca ne vor da in judecata (prefectura – n.r.) o sa câstigam“, a declarat Stuparu. Conform hotarârilor date de-a lungul celor trei ani, 100 de dosare au fost aprobate de consilierii din Podari si avizate de Prefectura Dolj. Desi spune ca pentru o parte dintre tineri s-au incheiat si procese-verbale de dare in folosinta gratuita, secretarul primariei, care este initiatorul majoritatii hotarârilor aprobate de Consiliul Local (CL), recunoaste ca in prezent nu se pot obtine autorizatii de constructie. Asta nu i-a impiedicat insa pe beneficiari sa demareze lucrarile si sa-si ridice fundatiile. Prefectura Dolj si-a motivat avizul de nelegalitate prin faptul ca, potrivit Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniul proprietatii si justitiei, toate hotarârile CL se suspenda pâna la solutionarea cererilor de retrocedare. Mai mult, spune prefectura, din listele Comisiei Locale de Fond Funciar Podari se constata lipsa terenurilor pentru retrocedare, solicitantii fiind inscrisi pe lista cu despagubiri. Totodata, suprafata de teren pe care pusesera ochii edilii din Podari figura ca pasune, iar pentru a o trece in intravilan era nevoie de intocmirea si aprobarea unui Plan Urbanistic General.
Incercarea moarte n-are
Daca in privinta celor 16 hectare, Primaria Podari a gasit o explicatie, edilii au ridicat din umeri atunci când a venit vorba despre alte patru hotarâri de consiliu emise in 2006 prin care statul ramânea fara suprafete semnificative de teren. Comuna Podari se facea stapâna pe 56 ha teren arabil aflat in administrarea Aeroclubului OItenia (afacere despre care Gazeta de Sud a scris la momentul respectiv), 196 ha teren agricol aflat in administrarea Ministerului Apararii (zona Poligon), 55 ha teren arabil aflat in administrarea Penitenciarului Craiova si 160 ha teren livada cu pomi de la Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Cernele, fermele unu si doi. Toate cele patru hotarâri din 2006 au fost invalidate de Prefectura Dolj. Conform referatului intocmit de juristii institutiei, CL Podari nu putea sa treaca terenul statului in proprietatea privata a comunei, deoarece acest lucru se face prin hotarâre a Comisiei Judetene pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar. Edilii din Podari au acceptat situatia fara sa crâcneasca, deoarece se stiau cu musca pe caciula. „Stiam ca nu puteau sa ne dea viza de legalitate, dar am incercat si noi. Avem nevoie de sute de hectare de teren pentru retrocedare, deoarece pe teritoriul administrativ al comunei Podari au fost pusi in posesie pe Legea nr.18/1990 si Legea nr.1/2000 locuitori din Tuglui, Malu Mare, Vârvor si Teasc. O sa revocam respectivele hotarâri, asa cum ne-a cerut prefectura“, s-a plâns secretarul Primariei Podari.
Tevi de sute de milioane de lei, nefolosite
Viza de nelegalitate au primit si alte doua hotarâri aprobate de consilierii din Podari. Una dintre ele se refera la schimbarea destinatiei pentru 570 de metri liniari de teava metalica, pe care primaria a platit in 2000 700 de milioane de lei pentru a le folosi la introducerea retelei de gaz in comuna. Numai ca, la putin timp dupa aceea, DISTRIGAZ a demarat lucrarile de investitii in Podari, folosind propriiile tevi, ceea ce a facut ca primaria sa plateasca degeaba pentru cele 53 de bucati de teava ramasa nefolosita. Hotarârea CL prin care se aproba folosirea acestora cu scopul de a elimina producerea de inundatii a primit viza de nelegalitate din partea prefecturii, care le-a pus in vedere edililor ca au nevoie de autorizatie de constructie pentru a-si pune planul in aplicare. Tot nelegale sunt, in opinia juristilor prefecturii, si hotarârile prin care CL Podari a aprobat folosirea banilor din fondul de rulment prevazuti in planul de investitii pe 2005 pentru extinderea si modernizarea iluminatului public in zona Braniste – Pod Jiu – Podari – cimitir Podari si realizarea unei monografii a comunei. In ambele cazuri, prefectura a cerut revocarea hotarârilor, motivând ca, in privinta iluminatului, nu a fost adusa dovada ca lucrarea a fost prinsa in planul de investitii pe 2005, iar in privinta monografiei, ca edilii nu au organizat licitatie publica asa cum prevede legea. Chiar daca secretarul Primariei din Podari, Dumitru Stuparu, recunoaste, când deschis, când cu jumatate de gura, ca prefectura are dreptate, va mai trece mult timp pâna când edilii locali isi vor revoca propriiile decizii. Dupa ce au aprobat deliberat hotarâri despre care stiau ca sunt contrare legii, consilierii ar putea testa din nou vigilenta prefecturii, care va trebui sa verifice daca alesii s-au conformat ordinelor. In caz contrar, singura solutie ramâne sala de judecata.
