Ministrul justitiei si seful fiscului s-au contrazis ieri, in cadrul unei dezbateri, pe aspecte fundamentale ale proiectului legii de control a averilor. Sebastian Bodu a sustinut ca averile nejustificate trebuie impozitate cu 32 la suta, iar Monica Macovei a propus o cota de doar 16 la suta. „Pe noi ne intereseaza sa aducem cât mai multi bani la buget, acesta este scopul nostru“, a spus Bodu, in timp ce Monica Macovei s-a axat pe problema coruptiei si pe incercarile de combatere a acesteia. In mai multe rânduri, Sebastian Bodu a precizat ca proiectul de lege dezbatut ieri este realizat de Ministerul Justitiei si ca „singura contributie a ANAF a fost articolul 30, referitor la impozitarea averilor“. „Am stat de vorba cu doamna Macovei si am ajuns la concluzia ca aceasta lege poate avea si o parte de impozitare. Astfel s-a nascut articolul 30, care reprezinta viziunea ANAF si a PD asupra impozitarii averilor nejustificate“, si-a inceput Sebastian Bodu discursul. Articolul 30 alineatul 1 din proiectul propus pe site-ul Ministerului Justitiei prevede ca sumele si bunurile dobândite nejustificat „se impoziteaza cu dublul cotei prevazuta de lege pentru veniturile din salarii in vigoare la data intocmirii procesului-verbal“.
Nejustificat nu e ilicit
La nici o jumatate de ora, in declaratiile facute presei, Sebastian Bodu preciza insa ca pozitia sa si a Partidului Democrat (PD) este ca impozitul pe astfel de bunuri „sa nu depaseasca 16 la suta, cota unica de impozitare“. „Nejustificat nu inseamna ilicit. Inseamna ca un contribuabil nu poate justifica din veniturile sale ca a dobândit o avere, fara a exista indicii ca averea a fost dobândita ilicit. Noi vrem, in primul rând, ca acel posesor de avere sa plateasca impozit pe respectivele bunuri. Apoi este treaba Parchetului“, a conchis Bodu. Macovei si seful fiscului au participat la ceea ce ar fi trebuit sa fie o dezbatere publica asupra unui proiect de lege privind controlul averilor si verificarea incompatibilitatilor si conflictelor de interese. Din start, cei doi au avut viziuni diferite asupra politicilor publice care ar trebui sa fie vizate de viitorul act normativ, acum in faza de proiect, luat in discutie ieri. In acest sens, Codru Vrabie, participant la dezbatere din partea Transparency International, l-a intrebat pe Cristian Anghel – oficial al Ministerului Justitiei care a redactat proiectul de lege prezentat pe site-ul institutiei – daca la elaborarea textului de dezbatut a fost avuta in vedere o hotarâre de guvern adoptata in 2005 si care prevede, concret, ca fiecare act normativ trebuie sa „se adreseze“ unui anumit domeniu, sa propuna „politici publice“ intr-un domeniu de activitate anume. Raspunsul primit a fost scurt si transant: „Nu!“. Anghel si-a motivat raspunsul aratând ca, desi actul invocat de Vrabie a fost elaborat in 2005, el a intrat in vigoare abia la 1 ianuarie 2006, iar proiectul este in lucru de anul trecut. O alta contradictie s-a creat atunci când au fost luati in discutie anumiti termeni pe care textul dezbatut ii continea. Cele mai virulente pozitii au fost exprimate atunci când s-a pus problema diferentei intre avere nejustificata si avere ilicita. „Este nejustificat sau ilicit telefonul pe care vi l-a platit mai multe luni o companie privata pe când dumneavoastra erati demnitar, domnule Bodu?“, l-a intrebat deputatul Partidului Conservator Gratiela Iordache pe seful Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Iritat, Bodu i-a raspuns colegei sale de coalitie ca si-a platit singur factura de telefon mobil, fiindu-i retinuti bani de pe un card bancar.
