Personalitatile prezente sâmbata la conferinta sustinuta pe tema evolutiei fenomenului de coruptie n-au prea putut cadea de acord in privinta modalitatilor de combatere a acesteia.
In timp ce Victor Alistar, directorul Transparency International, si-a exprimat parerea ca modificarile legislative nu vor aduce prea multe beneficii, având in vedere ca vor schimba modul de lucru al infractorului, judecatorul neavând cum sa acopere „toata plaja“, procurorul-sef al Departamentului National Anticoruptie, Daniel Morar, a afirmat ca ar trebui modificata legislatia pentru ca specialistii institutiei pe care o conduce sunt sufocati de rapoartele intocmite de institutiile cu atributii in lupta impotriva coruptiei.
Apreciind ca multitudinea institutiilor implicate in prevenirea si combaterea faptelor de coruptie a dus la o diluare a responsabilitatii, Victor Alistar a declarat ca, in ceea ce priveste combaterea si sanctionarea faptelor de coruptie, este „delicat sa faci probatoriul si deosebit de greu de demonstrat“.
Anchete de luni de zile considerate sesizari
Pe de alta parte, procurorul sef al DNA, Daniel Morar, a propus ca procurorii sa poata dispune ca institutiile cu atributii in lupta anticoruptie sa intocmeasca rapoartele de constatare tehnico-stiintifica intrucât anchetatorul este cel care ghideaza mersul unei investigatii si pune intrebari.
„Desi exista foarte multe institutii angrenate in lupta impotriva coruptiei cu atributii de prevenire, disconfortul unui procuror este legat de faptul ca actele acestor institutii nu pot fi folosite ca mijloace de proba intr-un proces penal“, a sustinut Morar, precizând ca majoritatea institutiilor care lupta impotriva coruptiei „intocmesc niste acte care servesc doar ca sesizare a procurorului si ca punct de plecare a unui proces penal“.
„Este foarte greu pentru procurorul care ancheteaza sau pentru politistul care are atributii pe linia combaterii criminalitatii economico-financiare sa faca inca o data tot actul de control, cu completari pe care le-au facut, sa spunem, ONPCSB sau Garda Financiara“, a declarat Daniel Morar.
El a aratat ca la DNA vin, de la Curtea de Conturi sau de la ANAF, volume intregi „care nu cuprind o sesizare simpla, ci rezultatele unor controale cu concluzii si care servesc doar ca baza de sesizare“. Potrivit lui Morar, raportul respectiv nu poate fi indicat in instanta ca mijloc de proba. In aceste conditii, Morar spune ca DNA apeleaza la specialistii sai, institutia având 45 de experti IT, economici, vamali, iar acestia ajung sa dubleze munca institutiilor de control.
Morar a sustinut ca ar trebui modificata si Legea privind informatiile clasificate pentru a restrânge sfera documentelor secrete. „Nu este posibil ca SRI si politia sa-mi comunice ca este secreta o informatie referitoare la o persoana pe care o pot trimite in judecata tocmai in baza respectivei informatii care este in legatura cu atributiile de serviciu pe care le are“, a mai spus Morar.
Bodu: „Nu umblam dupa cai morti“
Aproximativ jumatate din actiunile de control ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) sunt desfasurate la solicitarea Parchetului sau a politiei, institutii care ar trebui sa aiba mai multi specialisti in zona economica, a declarat presedintele ANAF, Sebastian Bodu. „Scopul fiscului este de a creste gradul de colectare. Nu umblam dupa cai morti. Nu cred ca este normal“, a afirmat Bodu.
