Gazeta de Sud a reusit sa daruiasca ieri inca un strop de fericire. „Destinatarul“ a fost Damaschina Diaconescu, gingasa si trista „Cenusareasa“ despre care ati citit in paginile GdS acum doua saptamâni. Ieri, Damaschina a implinit 18 ani. Alaturi de cititorii care au raspuns apelului nostru de a o ajuta, Damaschina a putut sa-si sarbatoreasca majoratul ca oricare tânar de vârsta ei: fericita, emotionata, cu bratele pline de flori si cu nenumarate cadouri oferite din inima. „La multi ani“, Damaschina!
Gazeta de Sud publica, pe 28 octombrie, povestea incredibil de trista a unei tinere craiovence, eleva in clasa a XII-a la Colegiul National „Elena Cuza“. Harazita de natura cu toate calitatile care ar schimba destinul oricarei tinere, Damaschina Diaconescu nu traise inca ziua in care sa poata spune ca aceste haruri i-au adus si fericire. Povestea ei aparuta in GdS a miscat insa zeci de inimi. Inca din ziua publicarii materialului, telefoanele la redactie nu au contenit. Oameni obisnuiti, fara posibilitati financiare deosebite, dar impresionati pâna la lacrimi de olimpica nevoita sa doarma pe podeaua garsonierei, ori români stabiliti in strainatate, dar a caror inima a ramas aici, alaturi de nevoi si lipsuri, cu totii au sunat, exprimându-si dorinta de a o ajuta, dupa puteri, pe Damaschina. Pentru ca tineretea, pudoarea si inocenta Damaschinei sa nu fie ranite, cu totii au ales ziua de 13 noiembrie – ziua ei de nastere – ca zi in care sa-i ofere fetei darurile lor.
Pachete cu haine, perne, lenjerie, obiecte de uz casnic, parfumuri, bijuterii, jucarii de plus, flori, tort si prajituri. Evident, sume de bani si chiar un set de fotografii realizate de un artist fotograf, cunoscut in Craiova. Si, mai mult decât s-ar fi asteptat chiar Damaschina, mobilierul de stricta necesitate de care garsoniera saracacioasa ducea lipsa. Cu toate darurile a fost intâmpinata ieri Damaschina la sediul redactiei GdS. Toti cei care au iubit-o doar citindu-i numele in ziar au imbratisat-o, au felicitat-o si incurajat-o. Si i-au promis ca nu este ultima data când o fac: vor avea grija sa-i fie aproape si pe viitor.
Putin din putinul tau
„Nu stiu de ce am ales-o tocmai pe ea!“, a declarat Mariana, una dintre persoanele care au sarbatorit ieri majoratul Damaschinei. „Sunt atâtea anunturi umanitare prin ziare si la televizor, dar povestea ei m-a impresionat pur si simplu. Este un copil frumos si destept care merita ajutat!“
„Se face atâta vâlva in mass-media pentru copiii cu handicap, probleme de coruptie, crime, infractiuni ori alte scandaluri. Si noi avem asa copii frumosi in România! De ei nu vorbeste nimeni… M-au impresionat tineretea Damaschinei si faptul ca se lupta singura cu greutatile vietii. La vârsta ei, alti copii nu au habar de astfel de probleme, nu se gândesc la ziua de mâine! M-as bucura daca aceasta zi nu va fi uitata, de nici unul dintre cei care suntem aici. Sa nu fie doar o intâmplare, o zi de nastere. Damaschina are nevoie de mai mult“, a spus Nela C.
„Aveam niste lucruri de care ma puteam lipsi, dar de care ea are absoluta nevoie! Nu i le-am dat din mila, sa nu ma inteleaga gresit, dar stiu si eu ce inseamna sa nu te poti descurca, sa dai piept cu viata“, a marturisit Olga G. motivul care a determinat-o sa fie ieri alaturi de Damaschina.
„Nu este prima data cind «comit» un gest caritabil“, a spus Mihai, un tânar de numai 25 de ani. „Nu astept multumiri, recunostinta. Fac acest lucru din inima. Ma gândesc ca din ce câstig eu pot sa le ofer si altora o mica bucurie. Cât sa le aduca un strop de fericire in plus!“
„Nu sunt nicidecum bogata, dar recunosc ca nu-mi lipseste stricul necesar. Ma gândesc ca este omeneste sa le oferi celor care au nevoie putin din putinul tau. Asta iti da liniste sufleteasca, impacare cu tine si cu cei din jur. Te ajuta sa fii om!“, a spus, cu lacrimi in ochi, Anca Prunoiu.
