In ultimii ani, numarul persoanelor alergice a crescut considerabil in intreaga lume, aproximativ un sfert din populatie suferind de aceasta boala. Unul din patru copii are alergie, zece la suta din populatie sufera de astm bronsic (boala care isi dubleaza prevalenta la fiecare deceniu), iar 20% din populatie prezinta diferite forme de rinita.
Specialistii o considera o maladie a lumii moderne, incidenta din ce in ce mai crescuta fiind determinata de mutatiile genetice produse din cauza poluarii. Factorii de mediu au o influenta decisiva in declansarea bolii, cei mai frecventi fiind acarienii, polenurile, mucegaiurile, scuamele de la animale, diverse substante chimice (gazele de esapament de tip Diesel, dioxidul de sulf, dioxidul de azot, ozonul, aldehidele), medicamente, alimente (alune, soia, crustacee).
Simptomele pot fi confundate usor cu ale altor boli. „Daca bolnavul observa insa ca simptomele persista si se repeta cu periodicitate, dar mai ales daca el provine dintr-o familie in care au existat astfel de cazuri sau daca lucreaza cu alergeni, atunci in mod clar este vorba de o alergie. De obicei, insa, pacientul ajunge sa consulte multi medici de cu totul alte specialitati pina cind afla despre ce este vorba. La alergolog ajunge doar atunci cind a epuizat toate variantele posibile“, a sustinut dr. Liliana Stanescu, medic primar alergolog.
Gindacii de bucatarie si pestii
In general, copiii si tinerii sint mai vulnerabili in fata alergiei. Persoanele virstnice dezvolta mai rar alergii, dar prezinta frecvent sindroame care pot fi confundate cu alergiile: rinite, bronhopneumopatie cronica obstructiva, intoleranta la unele medicamente, mincarimi. Exceptie fac anumite categorii profesionale care prin natura meseriei prezinta risc mare de imbolnavire, fiind permanent in contact cu alergenii: morarii, patiserii, crescatorii de animale, medicii veterinari, muncitorii din industria vopselelor, lemnului, tutunului etc.
Medicamentele cel mai des implicate sint antibioticele (in special grupul penicilinelor), antiinflamatoarele nesteroidiene, anestezicele, substantele de contrast iodate. De cele mai multe ori alergiile produse de medicamente sint foarte periculoase – mai putin formele care se manifesta cutanat.
Rinitele alergice sezoniere sint determinate de polenuri si mucegaiuri, iar rinitele perene (care apar in orice perioada a anului) sint determinate de acarieni, mucegaiuri sau gindaci de bucatarie. Rinitele alergice si astmul bronsic pot fi produse si de animalele de companie, particulele de alergeni putind ramine in incapere saptamini si chiar ani de zile dupa indepartarea animalelor. Si animalele de laborator sau chiar pestii pot produce alergii. Rozatoarele (hamsteri, soareci, porcusori de Guineea) pot sensibiliza personalul de laborator provocind astm, rinite sau urticarie, iar posesorii de acvarii pot dezvolta rinoconjunctivite sau astm, din cauza contactului cu dafniile folosite drept hrana pentru pestisori.
Aerul conditionat
Sistemele de aer conditionat si aclimatizare sint frecvent intilnite la locul de munca. Putini stiu insa ca aerul conditionat produs de aceste instalatii este de multe ori considerat raspunzator de unele sindroame alergice. Medicii specialisti considera ca in aceste spatii inchise – din magazine, sedii de firme etc. – aerul conditionat poate provoca patologii care imita alergia: conjunctivita, rinita, astm. Spre deosebire insa de alergiile adevarate, scoaterea pacientului din mediul respectiv duce la disparitia sindromului si permite recuperarea sa completa.
Praful este un alt factor care poate declansa simptome respiratorii sau oculare asemanatoare alergiilor, mai mult printr-un mecanism iritativ decit printr-unul alergic (praful este format din particule care adera la mucoasele conjunctivala si respiratorie, provocind un raspuns inflamator). Si umezeala permanenta dintr-o incapere sau igiena corporala precara pot duce la aparitia a tot felul de micoze sau a altor sindroame alergice.
Prin urmare, igiena este foarte importanta in mentinerea sanatatii. „Persoanele alergice nu pot duce o viata normala daca nu traiesc intr-un mediu curat, fara alergeni. De aceea este important sa aiba o igiena corporala desavirsita, iar locuinta sau locul de munca sa fie in perfecta stare de curatenie. Nu se poate spune ca sint obsedati de curatenie, pentru ca in cazul lor este vorba de o nevoie organica de a trai in curatenie“, a afirmat dr. Stanescu.
Preventia, cel mai eficient tratament
O mare parte dintre alergii necesita tratament toata viata. Medicina actuala dispune de o varietate mare de medicamente care permit un bun control simptomatic al bolii. Cel mai frecvent alergiile apar in primii ani ai copilariei, iar simptomele se estompeaza in timp. Specialistii au constatat insa ca sansele de vindecare sint cu atit mai reduse cu cit alergia apare de la o virsta mai inaintata.
In cazuri extreme, cind reactia organismului fata de alergeni este exagerata, se poate produce socul anafilactic. „Socul anafilactic este o reactie sistemica determinata de introducerea in mod accidental in organism a unui alergen, fie ca este vorba de venin de insecta, un medicament sau chiar un aliment. Se manifesta prin scaderea brusca a tensiunii, pierderea pulsului si in final a cunostintei. Trebuie intervenit foarte repede – practic in citeva minute de la aparitia primelor simptome – pacientul putind deceda daca nu se administreaza in timp util antidotul“, a spus medicul alergolog Iuliana Stanescu.
Cea mai eficienta ramine insa preventia. Alaptatul la sin timp de cel putin sase luni, introducerea tardiva a alimentelor solide in alimentatia bebelusului, administrarea de medicamente (in special antibiotice) cu masura si numai la recomandarea medicului.
