La mai putin de un an de cind i-a expirat mandatul de ministru al transporturilor, contractele paguboase incheiate de Miron Mitrea incep sa iasa la iveala. Unul dintre ele a fost incheiat, in 2003, intre Ministerul Transporturilor si firma italiana Italstrade si are drept scop reabilitarea Drumului National 66, in speta 23 km pe ruta Petrosani – Baru.
Lucrarile sint cofinantate de Banca Europeana de Investitii si Guvernul României, valoarea contractului fiind de 13,6 milioane de euro, iar durata de executie de trei ani cu incepere din luna aprilie 2003. Toate bune si frumoase pina aici.
Numai ca, desi Compania Nationala de Autostrazi considera ca licitatiile s-au facut legal („in conformitate cu procedurile Bancii Europene de Investitii“, tinind cont la preselectie si de eventualele litigii ale companiilor respective), se pare ca s-au verificat numai litigiile privind relatia AND cu firmele respective, nu si modul in care acestea si-au realizat contractele anterioare si nici eventualele dosare penale instrumentate in strainatate asupra patronilor acestora. Asa ca, fostul ministru al transporturilor, Miron Mitrea, n-a stiut, n-a vrut sa vada sau sa verifice faptul ca fostul director al firmei italiene Italstrade a fost arestat, in 2002, pentru relatii cu mafia siciliana si ca pe unul dintre drumurile „reabilitate“ de aceasta companie se circula, chiar si inainte de 2002, cu maximum 70 km/ora, pentru ca materialele folosite pentru efectuarea lucrarilor aveau parametrii mult sub cei prevazuti in norme.
Compania italiana Italstrade a cistigat, in 2003, pe timpul cind ministru al transporturilor era Miron Mitrea, o licitatie pentru reabilitarea unei portiuni de 23 km din DN 66, intre localitatile hunedorene Petrosani si Baru.
Firma italiana este subsidiara a grupului Astaldi, una dintre cele mai mari companii de constructii din Europa, si a inceput sa lucreze in România imediat dupa 1990. Potrivit site-ului Ministerului Afacerilor Externe, Italstrade este una dintre principalele societati italiene prezente in tara noastra si s-a ocupat, printre altele, si de modernizarea Aeroportului Bucuresti – Otopeni, precum si de constructia si modernizarea unor autostrazi.
Contractele pe care le-a cistigat, in urma unor licitatii mai mult sau mai putin deschise, au fost furnizate de Administratia Nationala a Drumurilor (AND), Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din România (CNADNR) si Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT), beneficiul firmei fiind astfel de ordinul milioanelor de euro.
Dupa procedurile Bancii Europene de Investitii, in doua etape
Biroul de presa al MTCT ne-a informat, in urma unei solicitari, ca „licitatia de achizitie a contractelor de lucrari s-a desfasurat in conformitate cu procedurile Bancii Europene de Investitii, in doua etape“.
„Lucrarile de reabilitare a DN 66, Simeria – Petrosani, sint incluse in cadrul Proiectului de Reabilitare a Drumurilor – etapa a IV-a, cofinantat de Banca Europeana de Investitii si Guvernul României, in baza Acordului de Imprumut ratificat prin Legea nr. 527/2001“, se arata in document.
Astfel, la data de 29 mai 2001, a fost lansata etapa de precalificare prin publicarea anuntului de invitatie in doua cotidiane centrale si in Official Journal, ziarul de specialitate al Comisiei Europene, precum si pe site-ul CNADNR. Invitatia de precalificare a fost adresata firmelor/asocierilor interesate in realizarea contractelor 4R1, 23 km intre localitatile hunedorene Petrosani si Baru, 4R2, aproape 26 km intre Baru si Hateg, si 4R3, peste 30 km intre Hateg si Simeria.
Termenul-limita de depunere a Cererilor de Precalificare a fost 29 septembrie 2001, data pina la care au depus „Aplicatii de Precalificare“ 36 de firme/asocieri.
In ceea ce priveste criteriile de evaluare a cererilor de precalificare, Biroul de presa al MTCT ne-a informat ca acestea au fost: experienta generala (cifra medie de afaceri in ultimii cinci ani, experienta ca antreprenor principal in executia a cel putin trei contracte de aceeasi natura si complexitate cu contractele de lucrari licitate), capabilitatea personalului, performanta echipamentelor, situatia financiara si existenta unor eventuale litigii („intre AND si firma respectiva“, asa cum ne-a declarat un purtator de cuvint al MTCT, precizind ca „in mod normal ar fi trebuit sa se verifice si daca firmele/asociatiile sint implicate in litigii de alta natura“).
In urma evaluarii, realizate de Comisia numita prin Ordinul Ministrului (Miron Mitrea – n.r.), au fost precalificate 19 firme/asocieri pentru contractul 4R1, 15 firme/asocieri pentru contractul 4R2 si 16 firme/asocieri pentru contractul 4R3.
A doua etapa a licitatiei
11 luni mai tirziu, la data de 22 august 2002, a avut loc a doua etapa de desfasurare a licitatiei, prin transmiterea Invitatiei la licitatie a firmelor precalificate, termenul-limita de depunere a ofertelor fiind 31 octombrie 2002.
Astfel, pentru contractul 4R1, au depus oferte opt firme/asocieri (Italstrade SpA – Italia, JV Garboli Conicos/Tirrena Scavi – Italia, Strabag AG – Austria, CCCF Bucuresti SA – România, JV Ashtrom Group/Roichman Bros. – Israel, Secol SpA – Italia, JV Efklidis/ Aegek – Grecia si Proodeftiki SA – Grecia), pentru contractul 4R2 – sapte firme/asocieri (Italstrade SpA – Italia, JV Garboli Conicos/Tirrena Scavi – Italia, Wilhelm Geiger GmbH – Germania, Technical Olympic/Mochlos – Grecia, Max Bogl GmbH – Germania, JV Efklidis/Aegek – Grecia si Proodeftiki SA/Contransimex – Grecia/România), iar pentru contractul 4R3 – cinci firme/asocieri (Italstrade SpA – Italia, JV Garboli Conicos/ Tirrena Scavi – Italia, Technical Olympic/Mochlos – Grecia, CCCF Bucuresti SA – România si JV Efklidis/Aegek – Grecia).
Evaluarea ofertelor a fost realizata de Comisia de evaluare, in doua etape, in conformitate cu cerintele documentelor de licitatie. Astfel, prin analiza preliminara a ofertelor s-a verificat, potrivit notei Biroului de presa al MTCT, „daca oferta este completa in conformitate cu documentul de licitatie, daca ofertantul este inca eligibil, precum si verificarea garantiilor de participare la licitatie“.
Evaluarea detaliata a ofertelor a constat in analiza tehnica a acesteia si anume „verificarea personalului si a echipamentului, evaluarea tehnica a ofertelor si evaluarea financiara prin corectarea erorilor aritmetice si verificarea post-calificare“. Biroul de presa al MTCT mentioneaza ca „firma BCEOM – Franta, selectata in urma unei licitatii internationale pentru asigurarea Serviciilor de Consultanta pentru Supervizarea Lucrarilor pe DN 66 Petrosani – Simeria, a asistat Comisia de Evaluare in activitatea de analiza a ofertelor“.
In urma analizei, Comisia de Evaluare a decis atribuirea contractului 4R1 firmei Italstrade SpA, contractul 4R2 firmei Proodeftiki SA/Contransimex si contractul 4R3 firmei românesti CCCF SA.
„Contractele 4R1 si 4R2 au fost adjudecate ofertantilor cu pretul cel mai scazut si care au prezentat oferte conform cerintelor Documentelor de Licitatie“, in timp ce „contractul 4R3 a fost atribuit celui de-al doilea clasat cu pretul cel mai scazut, avind in vedere ca asocierea Technical Olympic/Mochlos a prezentat oferta cu pretul cel mai scazut, dar nu a intrunit criteriille de evaluare si nu a prezentat clarificari privind situatia actuala a asocierii“.
Contractele au fost atribuite firmelor respective, potrivit unui comunicat al MTCT publicat pe site-ul guvernului, la data de 19 martie 2003, costurile lucrarilor de reabilitare fiind 13,6 milioane de euro pentru 4R1, 12,1 milioane de euro pentru 4R2 si 12,9 milioane de euro pentru 4R3.
Nastase este „multumit, impresionat si emotionat“
La inaugurarea primelor doua tronsoane ale autostrazii Bucuresti – Constanta (4 iunie 2004), Adrian Nastase s-a aratat „multumit, impresionat si emotionat“ sa participe.
Potrivit propriilor declaratii, publicate inca pe site-ul guvernului, „este pentru prima data cind un guvern din România reuseste sa puna in functiune peste 50 km de autostrada“. „Sigur, autostrada Bucuresti – Pitesti reprezinta un fel de drum al lui Sisif, pentru ca, de fiecare data cind Traian Basescu nu mai avea un alt obiectiv de rezolvat, o mai repara o data, si, in perioada urmatoare, va trebui sa mai fie reparata pentru a fi considerata cu adevarat o autostrada“, a mai spus atunci Nastase, continuind cu multumiri la adresa „colegilor“ sai, Miron Mitrea, Mihai Tanasescu, lui Serban Mihailescu („care a fost unul dintre cei care s-au ocupat cel mai serios de acest proiect“) si nu numai…
„Domnului Sechelariu, vreau sa-i multumesc pentru activitatile realizate aici, celorlalti colegi nici nu-i mai numesc pe toti, fiecare a avut o contributie, dar Ministerul Transporturilor a dovedit un angajament deosebit alaturi cu constructorii pe care vreau sa-i felicit pentru ceea ce au realizat aici impreuna cu noi“, a mai spus fostul premier, continuind cu multumiri pentru firmele „Italstrade, CCCF si celelalte care au realizat doua tronsoane dar si firmei Colas, care va realiza al treilea tronson“.
Arestat de DIA pentru legaturi cu Cosa Nostra
Numai ca, asa cum am mai scris, in selectia firmelor/ asociatiilor nu s-a verificat daca acestea si-au respectat, in strainatate, toate clauzele contractuale si nici daca vreunul dintre administratorii sau patronii straini a avut vreodata probleme cu legea si care au fost acestea.
Cele mai serioase scandaluri legate de Italstrade faceau referinte la implicarea in asocieri mafiote si arestarea unui fost presedinte al Italstrade pentru acuzatia de a fi favorizat interesele Mafiei in contractele de modernizare a autostrazii Salerno – Reggio Calabria. Giuseppe D’Angiolino, fost presedinte al Italstrade si administrator intre 1993 si 2001 al ANAS (institutie similara CNADNR), a fost arestat de organele de cercetatre penala din Italia pentru inlesnirea unor contracte pe bani publici firmelor care aveau in spate membri ai „Cosa Nostra“.
In urma acestui scandal, mai multi membri din conducerea ANAS au fost arestati, la actiune participind Politia, carabinierii si Garda Financiara.
Actiunea a fost declansata, in noaptea de 16 spre 17 noiembrie 2002 (deci inainte ca Italstrade sa cistige contractul 4R1), de Departamentul de Investigatii Atimafiote (DIA). Operatiunea viza executare a 40 de ordine de arest preventiv emise in cadrul unei anchete a directiei districtuale din Catanzaro, care analiza presupuse infiltrari mafiote in lucrarile de modernizare efectuate la autostrada.
In investigatiile procuraturii Antimafiote din Catanzano au fost anchetate aproximativ 80 de persoane pentru asociere in vederea savirsirii de acte mafiote, evaziune, fals si violare a normelor cu privire la subantreprize. Printre acestea se afla si fostul presedinte al Anas, Giuseppe D’Angiolino, dar si fost director al Italstrade.
El a fost acuzat de asociere in vederea unor delicte mafiote, extorcare, fals si incalcarea normelor privind regimul concesiunilor. Actiunea „TAMBURO“, in urma careia a fost arestat D’Angiolino, a fost coordonata de Directia Districtuala Antimafie din Catanzaro.
Italstrade a intrat in vizorul autoritatilor italiene printr-un nou caz, suspectat de legaturi cu Mafia. Anterior achizitionarii de catre Astaldi, sediul din Calabria al companiei Italstrade este pus sub sechestru de catre carabinieri, pentru verificarea documentelor financiar-contabile. Aceeasi masura a fost aplicata de autoritati si firmelor Gambogi, apartinind grupului Feruzzi, si consortiului de constructii C.C.C.
Mai mult, potrivit unui articol publicat in Corriere della Sera la 18 noiembrie 2002, limita de viteza stabilita pentru A3, segmentul de autostrada cuprins intre Firmo si Cosenza, „este de 70 de kilometri la ora si poate scadea“. „Sechestrul a fost pus la cerea procurorului adjunct Eugenio Facciolla, in baza anchetei care se desfasura cu privire la implicarea organizatiilor mafiote in lucrarile de modernizare a acestui segment. Aceasta masura nu se traduce prin inchiderea totala a acestei portiuni. Dar va fi impusa limitarea vitezei de rulare la 70 km/ora. Masura are un caracter preventiv, mai ales ca din investigatiile DIA a reiesit ca materialele folosite pentru efectuarea lucrarilor au parametrii mult sub cei prevazuti in norme, ceea ce ar putea duce la riscuri pe anumite portiuni. Agentii vor verifica si conformitatea lucrarilor fata de normele de siguranta in vigoare“, se mentiona in articol.
