Trei firme din Dolj au primit peste doua milioane de dolari pentru cofinantarea unor proiecte Sapard
Dezvoltarea sectorului economic din zonele rurale este la pamint atunci cind nu lipseste. Acesta a fost si motivul pentru care Ministerul Finantelor cu sprijinul Bancii Mondiale a inceput in urma cu aproape un an si jumatate programul de finantare „Bani frumosi pentru idei destepte“, destinat sprijinirii intreprinzatorilor din mediul rural prin acordarea de imprumuturi bancare sau microcredite. Cu banii obtinuti, firmele sau persoanele fizice interesate isi pot cumpara in leasing masini si utilaje sau pot cofinanta proiectele Sapard depuse pentru care nu au fondurile necesare in vederea acoperirii proportiei de 50% din suma totala a proiectului. Pentru a cistiga „clienti“, firmele de microcreditare agreate de minister vor fi nevoite sa bata la portile fermierilor pentru a-i convinge de avantajele contractarii unui credit din banii pusi la dispozitie de forurile internationale.
Rodica Hociota, directorul unitatii de management al proiectului Bancii Mondiale, a declarat ieri la Craiova in cadrul unei conferinte de presa ca scopul principal al creditelor acordate este acela de accelerare a transformarii economiei rurale si intarirea sectorului privat din zona. „Acest program este o premiera si se implementeaza in opt agroregiuni din tara, prin intermediul mai multor banci comerciale, societati de leasing si firme de microcreditare. Valoarea totala a programului este de 80 de milioane de dolari, din care s-au platit pina acum 22 de milioane, cea mai mare parte reprezentind-o creditele bancare“, a declarat Rodica Hociota. In cazul in care solicitantul indeplineste conditiile de acordare a creditului poate primi maximum un milion de dolari, pentru imprumuturi sau contracte de leasing pe o perioada de opt ani, si 7.500 de dolari pentru microcredite pe o perioada de trei ani. Pentru a preveni eventualele neconcordante care ar putea aparea, Banca Mondiala a decis ca banii nu pot fi folositi pentru cumpararea de terenuri sau cladiri existente, pentru afacerile cu tutun sau cele care au un impact negativ asupra patrimoniului cultural. Conditia necesara pentru obtinerea imprumutului este ca firma sa aiba un capital privat de cel putin 51% si sa fie situata in zone rurale sau urbane, dar sa fie angajata in economia rurala, cu alte cuvinte indiferent unde isi are sediul trebuie sa desfasoare activitate la sate.
Beneficiarii trebuie sa convinga bancile ca pot returna creditele
Daca pina aici toate sint bune si frumoase, problemele de obtinere a creditelor, chiar venite de la Banca Mondiala, sint aceleasi. De exemplu, nu toti solicitantii vor reusi sa convinga bancile sa le acorde banii, iar dobinzile sint doar cu putin mai mici decit cele de pe piata libera. „Fiecare banca acorda creditele in functie de regulamentele proprii si de client. Dobinda este in medie de 7-8%“, a precizat trimisul Ministerului Finantelor. Adica doar cu 2-3% mai mica decit cea pe piata libera, dar cu obligativitatea folosirii banilor doar in mediul rural. Este posibil ca acesta sa fi fost si unul dintre motivele pentru care bancile mari din tara nu s-au inghesuit sa incheie protocoale cu Ministerul Finantelor, lucru recunoscut chiar de Rodica Hociota.
„Programul a inceput greu si tirziu, iar bancile nu au fost interesate, desi banii pe care ii primesc de la Ministerul Finantelor trebui returnati in 12 ani. Platile efective catre beneficiari au inceput abia in aprilie anul trecut“, a declarat directorul autoritatii de implementare. Cu toate acestea, in Dolj au fost trei firme care au reusit sa convinga bancile comerciale sa le dea bani. De exemplu, crama Segarcea, detinuta de omul de afaceri Mihai Anghel, a beneficiat de un credit de un milion de dolari, reprezentind cofinantare pentru un proiect Sapard. De asemenea, firma Oltyre a primit 240.000 de dolari, iar Felvio 850.000 de dolari tot pentru cofinantarea unor proiecte Sapard, care presupuneau si o contributie proprie din suma totala a afacerii.
