11 martie – data de referinta pentru Finantele doljene, cind 137 de firme s-au ales cu conturile blocate
Cota unica de impozitare de 16% a obligat guvernul sa recurga la masuri drastice de colectare a contributiilor la bugetul de stat si la bugetele de asigurari. Dupa actiunile fara precedent ale AVAS de blocare a conturilor firmelor cu restante la plata bugetului asigurarilor de sanatate, demers in urma caruia restantierii au inceput sa-si achite datoriile, Ministerul de Finante a obligat directiile judetene de finante publice sa treaca la executarea silita a firmelor cu probleme. Este si cazul judetului Dolj, unde, pe linga planul de peste 3.000 de miliarde de lei pe care DGFP este obligata sa le colecteze trimestrial, autoritatile centrale au impus si masuri de recuperare a arieratelor, ceea ce inseamna ca firmele vor fi obligate nu numai sa-si plateasca datoriile curente, ci trebuie sa faca fata si restantelor acumulate in ultimii ani. In caz contrar, Finantele doljene vor executa tot ce misca. „Conform ordinelor primite de la Bucuresti, trebuie sa recuperam arierate de 500 de miliarde de lei in primele trei luni din acest an, la aceasta adaugindu-se colectarea contributiilor curente la bugetul consolidat al statului“, a declarat directorul adjunct al Directiei Generale a Finantelor Publice Dolj, Mihai Antonescu. Conform spuselor sale, fiscul doljean a recuperat deja aproximativ 300 de miliarde de lei de la firmele vizate de ordinul Ministerului de Finante.
Dilema Finantelor publice
Pentru ca introducerea cotei unice de 16% nu a adus rezultate spectaculoase, DGFP Dolj a inceput sa blocheze conturile bancare ale firmelor cu probleme, cel mai mare numar, de 137 de agenti economici, inregistrindu-se pe 11 martie. „Vom pune titluri de poprire indiferent unde se afla conturile firmelor restantiere“, a precizat Antonescu. Actiunea de recuperare a creantelor a fost implementata cu atita furie de DGFP, deoarece Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) a emis o hotarire in acest sens prin care a ridicat problema restantelor financiare la rang de politica de stat. Demersul DGFP Dolj poate fi insa o arma cu doua taisuri. Daca va apasa prea tare pedala de acceleratie, s-ar putea vedea in situatia de a nu mai avea de la cine sa colecteze bani in urmatoarea perioada, in cazul in care majoritatea firmelor din Dolj, si asa putine la numar, si-ar inchide portile. Pe de alta parte, daca amina recuperarea banilor, Finantele ar putea ramine doar cu numele firmelor si cu portile ferecate cu lacate, ceea ce nu este prea departe de situatia actuala, o parte dintre patroni vinzind deja utilajele de valoare sau transferindu-si de mult banii in banci straine. Portita de scapare reprezentata de executarea silita nu a dat roade pina acum, Finantele recuperind sume infime din vinzarea utilajelor, comparativ cu volumul total al datoriilor de aproximativ 6.000 de miliarde de lei.
