O analiza realizata recent de specialisti in domeniul constructiilor arata ca imobilele cele mai nesigure din capitala judetului Olt sint cele din Centrul Vechi si Progresul II (garsonierele din spatele BCR). Si locuintele din cartierul Crisan (strazile Pacii, Trandafirilor – cu exceptia turnurilor) sint destul de fragile din cauza vechimii constructiilor. Datele centralizate ale Inspectiei in Constructii Olt arata ca jumatate din blocurile de locuit din Slatina sint anterioare cutremurului din 1977, iar 25% din fondul de locuit a fost realizat intre anii 1980-1990. Specialistii Inspectiei in Constructii si cei ai Inspectoratului de Protectie Civila (IPC) evita sa precizeze cu exactitate care imobile ar fi mai afectate in cazul unui seism, tocmai pentru ca populatia sa nu intre in panica.
29 de adaposturi speciale si alte 40 de adaposturi simple sint amenajate si functionale, la ora actuala, pe raza municipiului. Grav este ca, din cele 29 de adaposturi speciale, adica pregatite cu scopul clar de protectie impotriva unui dezastru natural sau atac aerian, 11 adaposturi se afla inca in diverse stadii de executie. Iar lucrarile merg tot mai lent, din cauza fondurilor insuficiente alocate in acest sens de autoritati. Adjunctul comandantului IPC Olt, lt.col. Marian Vulpe, a spus ca, din cauza stadiului greoi al lucrarilor, si capacitatea de adapostire este redusa.
„In acest moment, capacitatea adaposturilor speciale este de 5.700 mp, iar cea a adaposturilor simple, amenajate la subsolul blocurilor fara dotari speciale, este de 19.500 mp. Cele mai multe adaposturi simple apartin asociatiilor de proprietari, unde avem spatii ce pot adaposti destul de multe persoane. Dar avem si adaposturi simple care au o capacitate foarte redusa.
Cele mai mari adaposturi se afla amenajate in sediile unor intreprinderi mari de pe raza municipiului, cum ar fi SC ALRO SA si ALPROM, cu cite 600 mp fiecare, aici fiind montata si o instalatie de filtroventilatie“, a spus Marian Vulpe.
Urmarile producerii unui cutremur mai serios ar fi insa sumbre in Slatina, dar si in restul judetului. Cea mai mare problema cu care se confrunta populatia consta in faptul ca foarte putini cetateni cunosc amplasamentele adaposturilor. Specialistii IPC Olt se roaga ca situatiile in care oamenii sa aiba cu adevarat nevoie de protectia unui adapost sa nu vina niciodata. Cu exceptia celor citeva blocuri mari din Slatina, care sint inscriptionate cu litera „A“, cel mai cunoscut in acest sens fiind blocul CAM de la Posta (capacitate 300 mp), restul adaposturilor sint imprastiate prin tot orasul.
Astfel, printre cele mai mari adaposturi se afla cele amenajate in incinta Casei de Cultura a Tineretului si la Cinema ALUTUS, care au o suprafata de 2.000 mp fiecare, la Casa de Cultura a Sindicatelor (1.100 mp), la Spitalul Judetean (1.500 mp) si la gradinitele catolice de pe str. Plevnei si str. Cornisei – cite 200 mp. Urmeaza adaposturile simple, amenajate la subsolul majoritatii blocurilor din municipiu. Dintre acestea, cele mai incapatoare adaposturi apartin asociatiilor de proprietari nr. 61 (str. Basarabilor – bl. 7, bl. 2 – scarile B si C, si bl. 11 E, cu o suprafata totala de 300 mp), nr. 59 (str. Manastirii – bl. 3, 5 si 10, suprafata 450 mp), nr. 14 (str. Primaverii – bl. FA 17 si 19, suprafata de 400 mp), nr. 12 (str. Crisan – bl. GA 12, 13 si 14, suprafata 600 mp) etc.
O statistica neoficiala a autoritatilor releva faptul ca, in cazul producerii unui seism sau alt caz de forta majora, numai 40% din populatia municipiului Slatina ar fi asigurata. La nivel de judet, situatia nu este cu nimic mai roza: doar aproximativ 45% din populatia judetului s-ar putea considera protejata.
Umiditatea, cel mai mare inamic al imobilelor
Specialistii Inspectoratului de Protectie Civila (IPC) Olt spun ca hazardul seismic este acelasi pentru toti, insa riscul este diferit, in functie de masurile asiguratorii care au fost luate.
Majoritatea imobilelor din Slatina nu au nevoie neaparat de consolidare, ci de reparatii. Umiditatea este cel mai mare inamic al constructiilor, ea putind avea efecte mult mai grave chiar decit un seism. Principala cauza a aparitiei umezelii consta in neintretinerea teraselor si a glafurilor. Blocurile din municipiu sint deficitare la capitolul instalatii, nu la cel de structura. La nivelul orasului, problemele cele mai mari in acest sens sint la „V“-uri si „CAM“-uri. Potrivit legilor in vigoare privind calitatea in constructii, intre care si Legea nr. 10/1995, intreg fondul locuibil trebuie urmarit sub aspectul comportarii in exploatare. La noi, durata normala de utilizare a unei constructii civile este de 50 de ani. In aceasta perioada se considera ca respectivele constructii traverseaza unu-doua seisme majore.
Dupa astfel de evenimente, structura trebuie revitalizata, cu atit mai mult cu cit in tara noastra interactiunea mediu mecanic-mediu climatic este extrem de distructiva. In Romania, majoritatea imobilelor s-ar afla, prin anul 2006 – an in care predictiile seismologilor prevad, cu o probabilitate de 70%, producerea urmatorului mare cutremur -, la al doilea seism major din existenta lor.
La nivelul municipiului Slatina, doar sediul primariei si zona Lipscani au prins seismul din 1940. Jumatate din blocurile de locuit din oras sint anterioare cutremurului din 1977, iar 25% din fondul de locuit a fost realizat intre anii 1980-1990 (zona industriala, zona Gara, Nicolae Titulescu, Crisan I+II, Progresul, cartierul nou Steaua – str. Cuza, Plevnei, Elena Doamna, Vailor, Ciresoaia), deci a trecut doar prin seismul din 1986. Aceasta situatia este valabila si la nivelul celorlalte orase din judet.
