Andreea a trecut pe 28 iulie pragul primului an de viata. A fost sarbatorita, a primit tort, i s-a cintat „La multi ani!“ La miezul noptii, rapusa de somn, a primit pe frunte, ca prin vis, sarutul „ingerilor“ ei pazitori: buna, bunul si tati. Toti au venit sa-i vegheze somnul si sa-i mai spuna o data, soptit: „Sa cresti mare, puiul nostru!“. Toti, mai putin mama ei. La capatul primului an fara mama, Andreea este prea mica sa-si puna intrebari. Intrebarea incolteste insa in mintea tuturor ce privesc fata dolofana, cu nas cirn si gura ca o cireasa. Ce fel de om trebuie sa fii ca sa pleci, fara sa privesti inapoi, de linga minunea ce-ai simtit-o noua luni in pintece?!
Viorel Dunareanu a cunoscut-o pe mama Andreei acum cinci ani. S-au vazut, s-au placut si au hotarit sa se mute impreuna. Vilvataia n-a durat prea mult. Dupa sapte luni, femeia s-a intors la parintii ei care stateau, ca si Viorel, in comuna Dobresti. La scurt timp l-a si inlocuit cu un alt barbat, cu care a facut un baietel. Nici Viorel nu a fost „usa de biserica“. Relatiile lor s-au dovedit insa trecatoare. Au trecut anii si destinul le-a intersectat din nou drumurile. Intr-un moment de slabiciune, amintirea momentelor frumoase traite in trecut i-a facut sa ia decizia sa-si mai dea o sansa si sa o ia de la capat. De data aceasta, povestea a durat mai mult.
Baie cu apa sloi
„Ne-am impacat si am stat la ai mei un an. S-a nascut Andreea, dupa care n-am mai fost impreuna decit trei luni. Nu ne-am certat. Ne-am despartit omeneste, hotarind ca nu avem un viitor impreuna. Au fost discutii, multe legate de copil. Nu prea isi dadea interesul pentru fetita. Mie, subiectiv vorbind, mi s-a parut ca nu-i prea pasa de ea“, povesteste Viorel.
Barbatul isi aduce aminte cum si-a surprins sotia spalind fetita cu apa rece in chiuveta de la spital. A certat-o, spunindu-i ca putea sa-i ceara asistentei o cana cu apa calda. Dar a iertat-o, sperind ca e doar o scapare. Episodul s-a repetat insa acasa, la Dobresti. Desi avea numai citeva luni, Andreea a primit acelasi dus rece, de data aceasta cu apa din fintina. S-a imbolnavit de plamini si a fost internata in spital in stare grava. Atunci s-a produs si ruptura intre tatal si mama ei. Femeia a plecat acasa la ea, „luindu-si miinile“ de pe copil.
„Trei luni a ramas in comuna, dar n-a dat nici macar o singura data pe la copil, sa vada ce face. Trecea prin poarta, dar nu deschidea usa sa-si arunce macar o data privirea la fata ei. Dup-aia a plecat in Italia. Nu stiu daca acum este tot acolo, dar de intors nu s-a mai intors“, spune Viorel.
Dorita numai de tata
Barbatul nu are nici o pretentie de la femeia cu care nici macar nu a fost casatorit legitim. Oricum, a dobindit tot ce era mai bun de la ea: pe Andreea.
„Nu s-a pus niciodata problema ca fetita sa mearga cu maica-sa. Cred ca nici ei nu i-a trecut niciodata prin minte ca ar vrea sa pastreze copilul. A scapat de o grija. Nu avea nici un venit si oricum a ales alta directie in viata. Eu stau cu parintii, care au grija de Andreea cind sint plecat la munca. Este cea mai buna solutie“.
Viorel si-a asumat firesc responsabilitatile parintesti si este hotarit sa faca om din botul de carne care, de cind a venit pe lume, le-a luminat viata.
„Nu conteaza cit o sa fie de greu financiar… O singura suparare am. Desi Andreea a implinit un an, nu am primit pina acum alocatia de la stat. Cei de la primarie n-au stiut sa ma lamureasca prea bine de ce“.
Virgil Dragomirescu, directorul Directiei Judetene pentru Dialog, Familie si Solidaritate Sociala Dolj, a promis ca-l va ajuta pe barbat sa primeasca drepturile copilului.
„O sa verificam in baza de date, dupa care o sa sun la Primaria Dobresti sa vad ce s-a intimplat cu dosarul fetitei. Daca nu depaseste un anumit venit, familia Dunareanu ar putea primi si o alocatie complementara pentru copil. De asemenea, avind in vedere ca este vorba despre o familie monoparentala, poate fi vorba si despre un alt tip de alocatie, speciala“.
