Lac artificial cu o suprafata de 32 de hectare, Balta Craiovita si-a pierdut de mult destinatia initiala. Creata pentru a regulariza debitele de apa colectate si transportate de piriul Cornitoiu si deversate in canalul colector Craiovita, dar si ca un spatiu de agrement, balta nu mai este vizitata astazi decit de pescarii amatori din cartierele din apropiere si de copiii care alearga incolo si-ncoace printre buruienile uscate din jurul lacului. Cei mici nu au cum sa stie cum arata odata Balta Craiovita: cu debarcader, cu hidrobiciclete si barci. Balta Craiovita si locuitorii din vecinatatea ei asteapta ziua in care zona va fi reabilitata ecologic.
Pina atunci insa, pe Balta Craiovita, intr-o zi calduroasa de august, citiva pescarii asteapta sa vada pluta pusa pe lat de un pui de caras. „Nu prea trage, ca aicea nu e peste. Nu pentru peste venim noi aici, doar asa, ca sa dam cu batu’ in apa“, spune unul dintre pescarii amatori. Linga stufaris, un altul tocmai a facut o captura. Mare cit o jumatate de palma, pestisorul s-a infipt in acul pescarului. Mindru si in acelasi timp jenat ca „prada“ sa nu cintareste mai mult de citeva grame, pescarul recunoaste ca de dragul „sportului“ mai vine pe balta. „Imi amintesc cum era inainte. Veneam de drag, cu toata familia. Acum, in afara de pescuit, nu mai ai ce face aici. Si nici peste nu se prinde, ca e numai puiet. Da’ asta e, ne place sportul!“, spune barbatul trecut de 50 de ani, asistat de un baietel. Putin mai departe, alti copii alearga pe iarba uscata de soare, printre ciinii comunitari ai zonei si gunoaiele aruncate de cei care inca nu au aflat ca s-au inventat pubelele. Izul de mil statut pluteste deasupra stufarisului. Uram „Fir intins!“ pescarilor si plecam. Pe linga balta, o masina incarcata cu stuf incearca sa iasa la strada.
Riscurile de imbolnavire pentru cei care inca mai frecventeza zona se mentin. Mirosul degajat de milul statut si de gunoaie poate oricind sa fie cauza unor afectiuni respiratorii pentru cei cu organismul mai sensibil, iar tintarii, purtatori de microbi, pot da nastere, pe nesimtite, unei epidemii de encefalita sau meningita.
O noua cerere de finantare PHARE
Functionarii Primariei Craiova au intocmit anul trecut un proiect pentru reabilitarea ecologica a zonei. Balta urma sa fie golita, iar bazinul decolmatat. Urma sa aiba loc si alte lucrari de amenajare a bazinului. Planurile de atunci ale functionarilor se estimau la 5,19 milioane de euro. Cea mai mare parte a sumei urma sa fie obtinuta din fonduri PHARE. Proiectul de atunci nu a fost decit o alta amagire a administratiei Bulucea. Aceasta, o data schimbata, a lasat ca mostenire si planurile, si proiectele nerealizate. Acum, functionarii au preluat acest proiect de la zero. Toata munca de anul trecut pentru intocmirea lui se dovedeste in zadar, pentru ca studiul de fezabilitate nu trebuie sa aiba o vechime mai mare de un an.
Cristiana Ghitalau, expert in Compartimentul de Integrare Europeana din cadrul Primariei Craiova, spune ca aceasta este regula finantatorilor externi. In acest moment, in vederea obtinerii de fonduri din programul PHARE 2004-2006, s-a reactivat studiul de fezabilitate si s-a intocmit o documentatie de finantare. Va trebui sa asteptam sa se lanseze Ghidul Solicitantului, in baza caruia se va intocmi dosarul care va fi depus forurilor competente pentru aprobare. Cristiana Ghitalau a explicat ca, pentru obtinerea unei finantari din partea PHARE, este nevoie de multe hirtii si, bineinteles, de foarte multa rabdare.
„Ei sint finantatorii, ei fac regulile. Pentru obtinerea unei finantari este nevoie de zece mii de ori mai multe hirtii decit daca finantarea s-ar face la nivel local. Dupa fiecare pas al obtinerii finantarii este nevoie de o aprobare. Nici un proiect PHARE nu se desfasoara cu repeziciune. Un exemplu il constituie spitalele, care, desi au obtinut finantarea din programul PHARE 2002, nici pina acum nu au inceput lucrarile. Situatia creata la Balta Craiovita va ramine la fel pentru inca mult timp“, a recunoscut Cristiana Ghitalau, care a estimat noul buget necesar la suma de 6.800.000 de euro.
