Parc auto din alte timpuri, autobuze goale in traseu, pericolul sa se produca o tragedie de fiecare data cind unul dintre ele pleaca din statie, praf de nesuportat, statii inchiriate pe bucatele pentru tot felul de magazine si magazinase, profit urias de… 150,5 milioane de lei, mai putin decit obtine un pietar din Zahana.
Toate acestea, usor de constatat cu ochiul liber, pe care slatinenii le reclama de mai multi ani, n-au fost in masura sa determine alesii locali sa se gindeasca la ce se intimpla intr-o societate comerciala subventionata de consiliul local.
Radu Ionita – cel mai frumos, destept si bun manager cu putinta
La sediul primariei, Consiliul Local Slatina s-a transformat vineri in Adunarea Generala a Actionarilor, pentru a analiza activitatea societatii LOCTRANS. Directorul societatii, Radu Ionita, zimbitor pe aproape toata durata sedintei, stapin pe situatie, a dat citire fara emotii raportului Consiliului de Administratie cu privire la activitatea economico-financiara pe perioada 1 iulie 2003 – 31 mai 2004. Nici chestiunile de detaliu, inadvertente intre datele furnizate in raport, observate de primar, care pina la final au ramas fara o explicatie din partea vreunuia dintre directorii prezenti (directorul general si directorul economic), n-au fost in masura sa tulbure linistea celor in drept. Citeva broboane de sudoare (puteau fi, foarte bine, consecinta temperaturii ridicate din sala de sedinte ), un scurt, dar revelator moment pentru ce nu stie directorul general, dar semneaza, dupa care liniste.
Pentru alesi, raportul prezentat pare sa fi fost o opera in domeniu, din moment ce pina si membrii PSD din consiliu, convinsi ca directorul va fi mazilit, au avut pina la final motive de bucurie. Radu Ionita a devenit eroul care, cu bani mai deloc, mijloace tehnice asijderea, parc auto care a depasit norma de casare, subventii neincasate de la consiliul local, abonamente neplatite de Primaria Slatina etc., a reusit sa mentina societatea pe linia de plutire si, mai mult, sa obtina profit.
„Cu aceasta echipa se poate lucra si se pot face lucruri bune“
In 2003, societatea a inregistrat venituri de 24,8 miliarde de lei si cheltuieli de 24,6 miliarde, obtinind un profit net de 150,5 milioane de lei. Multumitor pentru consilierii care au vazut in asta o masura a talentului managerial al directorului general. Ce mai, lucruri bune pe toata linia, au fost depasiti toti indicatorii economici propusi. In primele cinci luni ale acestui an, situatia s-a repetat, datele arata impecabil, fara sa se intrebe cineva cum de o societate care executa transport de persoane pe 15 trasee, pe o lungime de retea de 100 km pentru autobuze si 16 km pentru troleibuze, cu trei troleibuze si 32 de autobuze, care deserveste peste 50.000 de slatineni, isi poate propune un profit anual de 95 de milioane lei, in conditiile in care zeci de mii de abonamente – pentru elevi, persoane cu handicap, nevazatori, detinuti politici, pensionari cu pensii mici, revolutionari – sint decontate anual de Primaria Slatina, iar, conform propriului raport, autobuzele circula cu 82 % grad de incarcare. S-a reclamat ca primaria plateste cu intirziere, dar plateste, am spune noi.
Ceea ce i-a impresionat pe consilieri pare sa fi fost prezenta in raport a planului de masuri de revigorare a activitatii societatii. Ceea ce inseamna ca se recunoaste situatia nu tocmai roz.
Vom face si vom drege urmatoarele, zic cei din conducere: interventie la MFP pentru scutirea la plata impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat si bugetelor speciale si stabilirea unui plan minim de penalizari si majorari aferente (se inregistrau, la sfirsitul lui 2003, datorii de: 8,8 miliarde de lei la Casa de Pensii – CAS, 2,8 miliarde de lei la Casa de Asigurari de Sanatate, 1,3 miliarde de lei la AJOFM, 4,6 miliarde la fonduri speciale – impozit salarii, T.V.A., impozit pe profit, adica un total de 17,5 miliarde de lei obligatii la Buget si Fonduri Speciale), solicitare pentru autorizarea unui ajutor de stat individual prin scutiri de natura fiscala, inchirierea a zece autobuze MAZ, cu 98 de locuri si trei usi, pe o perioada (?!?), pina la incheierea contractului de vinzare-cumparare sau de leasing prin programul PHARE, modernizarea infrastructurii si a sistemului local de transport in comun si asigurarea accesului persoanelor cu handicap, implementarea fazei de monitorizare pentru asigurarea standardelor de mediu, transmiterea in administrare a bazei troleu, in vederea dezvoltarii unor activitati de productie. Adica vom conduce eficient societatea daca ni se sterg datoriile (cite firme private si-or permite sa nu-si plateasca darile de miliarde catre stat), daca ne cedam bazele si daca altii se milesc sa ne autorizeze.
Si pentru toate astea, vesnicul cal de bataie, consilierul Gheoghe Stoica, in mod indiscutabil cu acordul Partidului Democrat care l-a propulsat si cu aerul ca spune lucruri pe care numai el le poate debita, a decretat: „Cu aceasta echipa se poate lucra si se pot face lucruri bune!“.
Cu echipa care a reusit cele expuse si multe altele neamintite, dar si cu girul unor consilieri care, in majoritate, privesc un raport economico-financiar doar pentru ca li se pune in fata, LOCTRANS a ramas in stadiul dinaintea sedintei de analiza. Prafuit, plin de datorii, cu un sediu neterminat, in care s-au pompat insa bani frumosi, cu aceleasi autobuze de peste 25 ani si cu mina intinsa la Imparatie.
