Consiliile locale ale localitatilor care beneficiaza de fonduri nerambursabile SAPARD risca sa plateasca din propriul buzunar granturile acordate de Uniunea Europeana daca nu respecta termenele de finalizare a lucrarilor contractate. Directorul agentiei SAPARD Oltenia, Daniel Popescu, a declarat ca agentia va cere returnarea integrala a banilor oferiti in cadrul programului SAPARD.
„Vom executa toate consiliile locale care nu respecta termenele de finalizare a lucrarilor“, a precizat Popescu. Intirzieri ar putea aparea la constructia drumului de la Almaj, finalizat in proportie de 60% si care are termen limita 31 septembrie 2004. „Aici, lucrarile au inceput mai tirziu, pentru ca, dupa semnarea contractului, a venit iarna, iar constructia ar fi avut de suferit daca incepea lucrul atunci“, a mai spus Daniel Popescu.
Consiliile judetene platesc dobinzi de zeci de miliarde de lei pe an
De intirzierea lucrarilor ar putea fi afectate si firmele implicate in constructia propriu-zisa a obiectivelor de infrastructura. Daca agentia SAPARD cere consiliului local returnarea banilor, acesta ar putea cere, la rindul lui, restituirea banilor de la firmele de constructii. Intirzierile de pina acum s-au datorat alegerilor locale, pentru ca responsabilii din consilii si primarii au fost plecati in campanie electorala si au lasat in voia sortii lucrarile la infrastructura. Cum se fac, insa, aceste plati? Consiliile locale iau credit de la banca avind dobinda de peste 20% pe an, platesc constructorul, apoi fac cerere de plata catre agentie, care le deconteaza sumele cheltuite, iar cu acesti bani consiliile returneaza creditul la banca. Dobinda este suportata de catre consiliile judetene, conform spuselor directorului SAPARD Oltenia. In felul acesta, consiliile judetene pot plati si zeci de miliarde de lei pe an pentru plata dobinzilor la creditele luate de consiliile locale, daca luam in calcul faptul ca fiecare proiect SAPARD costa citeva milioane de euro.
Tismana si Bechet au scapat de griji
Proaspat devenite orase, in cazul celor doua localitati exista riscul ca Uniunea Europeana sa aiba obiectii fata de transformarea lor administrativa si sa le ceara banii inapoi. Conform memorandurilor incheiate cu UE, numai localitatile rurale puteau beneficia de fonduri SAPARD, acesta fiind si scopul declarat al intregului program. UE a fost indulgenta cu cele doua orase si si-a dat acceptul pentru demararea procesului. „Ministerul a stiut de situatia creata si a informat organismele internationale, care si-au dat girul in acest sens. In prezent, in cele doua orase se intocmesc dosarele de achizitie. La Tismana, se lucreaza la dosarele de proiectare, iar la Bechet, la cele pentru lucrari“, a precizat Daniel Popescu.
Dabuleni urmeaza exemplul celor doua orase
De clementa UE va beneficia si Dabuleni, de asemenea transformat in oras. Pentru ca terenurile sale sint situate in extravilan, deci sint terenuri agricole, ministerul de resort a dat o ordonanta prin care a definit noul spatiu rural care va fi trecut in zona rurala pentru a putea beneficia de fonduri SAPARD. „In prezent, primim proiecte si pentru satele care apartin de orase. Acestea sint satele care nu au primarie si consilii locale proprii, cum este cazul localitatii Rinca. Aceasta apartine administrativ de Rinca, dar poate obtine fonduri europene“, a precizat Daniel Popescu.
Cit de repede se vor termina lucrarile incepute depinde atit de consiliile locale, cit si de firmele de constructii. Intirzierile pot duce la pierderea finantarilor si la dificultati financiare pentru finalizarea lucrarilor incepute.
