Peste 5.000 de hectare de teren aflate in proprietatea statului sint in paragina

Pamintul din Dolj ramas in administrarea Agentiei Domeniilor Statului (ADS), aproximativ 5.000 de hectare, este in mare parte nelucrat. ADS nu a putut sa gaseasca nici pina in prezent un investitor care sa concesioneze pamintul. In conditiile in care se vor pune in aplicare, asa cum se vehiculeaza, amenzi usturatoare pentru proprietarii care nu-si lucreaza pamintul, ne intrebam cine va amenda statul pentru terenurile pe care le are in proprietate si care sint nelucrate.

AGROPOD Goiesti, unitate care mai dispune de 550 de hectare de teren pe care sint plantatii de vie si de pomi, aflate in stare avansata de degradare, este sub incidenta Legii 64/1995, cu administrator lichidator numit. AGROCELACTIS Rast dispune de 1.621 ha de teren, care teoretic se afla in paragina. AGROFRUCT Motatei mai are 701 ha de teren, iar AGROIND Savini, care a reusit sa-si vinda activele, mai dispune de 2.200 ha de teren care poate fi concesionat. Pe linga cele 5.000 ha de teren care a ramas neconcesionat, in Dolj a fost concesionata o suprafata de 9.778 ha, teren aflat in zone productive sau atractive din punct de vedere al investitiilor. CERVINA Segarcea, AGROINDUSTRIALA Service, PISCICOLA Dunareni, IAS Macesu de Jos si AGROZOOTEHNICA Robanesti au fost zonele preferate de concesionari. In curs de concesionare sint cele 1.200 ha de luciu de apa care apartin SC NAVODARUL Calafat. De curind, unitatea a fost obligata sa cedeze 200 ha de luciu de apa catre Compania Nationala a Pisciculturii (este vorba de lacurile de la Virvor si Fintinele). Pentru terenurile agricole deja concesionate, concesionarii, prin contract, s-au angajat sa plateasca ADS o redeventa platibila intr-o cantitate de griu la hectar pe toata perioada concesiunii. Din anul 2002, redeventa nu se mai plateste in griu, ci echivalentul in lei la cotatia griului la bursa de la Londra. Masura adoptata de Ministerul Agriculturii nu a fost prea inspirata pentru ca, din redeventele incasate in griu, puteau fi completate rezervele statului din care in anii de seceta sau calamitati naturale se puteau pune pe piata romaneasca insemnate cantitati de griu din productia autohtona. In lipsa griului provenit din plata redeventei, in cazurile mentionate, acum se da drumul la importuri fara taxe vamale, iar consumatorii romani devin piata de desfacere pentru producatorii unguri, cehi sau rusi. Plata redeventei in lei ar fi trebuit sa creeze fonduri astronomice la ADS, care ar fi trebuit, conform legislatiei in vigoare, sa se reintoarca in agricultura. Pina in prezent n-a auzit nimeni sa se fi intors vreun ban din plata redeventelor catre agricultura Doljului.