Majoritatea imobilelor din centrul vechi al Craiovei au fost construite in perioada 1870 – 1915 si, luate in ansamblu, au o valoare istorica inestimabila. Dupa nationalizarea din 1948, aproape fara exceptie, imobilele au trecut in proprietatea statului si au capatat diferite destinatii. In prezent, centrul vechi al Craiovei arata jalnic. Peretii crapati de sus pina jos, acoperisuri prabusite, tocarie mincata de carii. Multe dintre cladiri au mai ramas in picioare doar printr-o minune dumnezeiasca. Statul asista nepasator la degradarea unor cladiri cu valoarea de patrimoniu si de-a lungul anilor a investit foarte putini bani in lucrari de reparatii, intretinere sau consolidare. Imobilele cu destinatie de locuinta pentru chiriasii statului sint lasate in paragina, desi ele fac parte din categoria cladirilor monument istoric. Specialistii cred ca la un cutremur de amploarea celui din martie ’77 toate cladirile vechi ar fi la pamint.
Citeva zeci de case declarate monument istoric sint in pericol de a se prabusi in cazul unui cutremur, avertizeaza arhitectii orasului. Proprietarii, indiferent ca este vorba de stat sau de persoane particulare, nu au investit nici un leu in repararea sau consolidarea cladirilor respective.
In Craiova sint peste 250 de cladiri care fac parte din centrul istoric al orasului, dintre care 40 au destinatie de locuinte si se afla inca in administrarea Regiei Autonome a Administratiei Domeniului Public si a Fondului Locativ (RAADPFL) Craiova. „Citeva au fost expertizate in vederea consolidarii deoarece au structura de rezistenta avariata, insa bani pentru executarea lucrarilor nu s-au alocat niciodata. Iar de doi ani regia nu a mai primit fonduri nici pentru continuarea expertizelor tehnice si la celelalte constructii“, sustine Antonie Solomon, viceprimarul Craiovei.
Bani cheltuiti degeaba
Datele din expertizele facute in urma cu patru – cinci ani, pentru care s-au cheltuit zeci de milioane de lei, nu mai corespund situatiei actuale a imobilelor. „In toti acesti ani, imobilul a continuat sa se degradeze si datele tehnice nu mai sint valabile. Acum trebuie sa facem alte evaluari. Banii pentru expertize sint alocati de la bugetul de stat, iar pentru anul 2004 nu s-a prevazut nici un leu de la bugetul de stat pentru Craiova“, mai spune viceprimarul orasului.
Printre cladirile expertizate in vederea consolidarii se numara si Teatrul Colibri, Casa Alba si imobilul de pe strada Madona Dudu, nr. 37. Ultimul imobil expertizat, pe care este si o placuta pe care scrie „Atentie! Pericol de prabusire“, este intr-un stadiu avansat de degradare si este locuit abuziv de mai multe familii de romi.
Legile privind retrocedarea au stopat investitiile
Aparitia legilor privind retrocedarea imobilelor nationalizate a dus la reducerea considerabila a fondurilor pentru consolidare si intretinere, avind drept consecinta accentuarea degradarii.
„Atita timp cit situatia juridica a imobilelor este incerta, nimeni, mai ales statul, nu-i de acord sa investeasca bani pentru reparatii si intretinere pina nu se cunoaste proprietarul“, sustine arhitectul Marcel Berendei, consilier pentru protejarea patrimoniului construit din cadrul Directiei pentru Cultura – Dolj.
In plus, fostii proprietari care si-au redobindit imobilele si doresc sa le renoveze au obligatia de a respecta arhitectura initiala. In caz contrar, pot fi sanctionati cu amenzi de pina la 70 de milioane de lei. „Costurile sint foarte mari. Cladirile sint vechi si trebuie umblat si la structura de rezistenta. Iar daca trebuie sa-i pastrezi arhitectura initiala este si mai scump, deoarece sint tot felul de arabescuri pe care trebuie sa le refaci intocmai“, sustine Alexandru Iancu, proprietar.
Fereste-ne, Doamne, de cutremur!
Numai pentru refacerea fatadelor cladirilor de patrimoniu din Craiova ar fi necesare sute de milioane de lei, bani pe care, din pacate, nimeni nu-i dispus sa-i investeasca, chiar daca asta ar atrage in oras mai multi turisti. Desi exista Legea nr. 422/2001 care obliga proprietarii sa se ingrijeasca de repararea si intretinerea cladirilor declarate monument istoric, nimeni nu poate fi pedepsit in vreun fel deoarece actul normativ nu prevede si sanctiuni.
Pentru a salva cladirile de patrimoniu, primaria ar trebui sa investeasca intr-un proiect de revitalizare a centrului vechi al Craiovei, care sa impuna respectarea arhitecturii. „In orase ca Sibiu si Brasov exista asemenea proiecte si rezultatele deja se vad.
„Si la noi ar trebui un astfel de proiect. Intr-un front stradal cum este cel de pe Lipscani sau Romania Muncitoare, in momentul in care se prabuseste o casa, proprietarul trebuie sa ridice o cladire de acelasi nivel, de aceeasi culoare, sa-i faca aceleasi finisaje exterioare si interioare. Asa s-ar evita situatii de genul celor aparute pe strazile Lipscani si Romania Muncitoarea, unde fiecare proprietar isi vopseste casa cum il taie capul“, spune Marcel Berendei.
In ultimii 30 de ani nu s-a investit un leu in reparatii capitale in imobilele monument istoric, in special in cele de tip B ( casele din fronturile stradale din strazile Fratii Buzesti, Madona Dudu, Romania Muncitoare si Lipscani). Pina cind se vor gasi bani pentru salvarea de la dezastru a centrului vechi al Craiovei, autoritatilor locale nu le mai ramine decit sa se roage sa ne fereasca Dumnezeu de un cutremur!
