O batrinica din comuna doljeana Radovan vrea sa-si dea fiul si nora afara din casa. In acest sens, incearca sa puna in practica tot felul de facaturi. A dus un ratoi lesesc la o presupusa vrajitoare. L-a descintat si apoi l-a strecurat printre pasarile din ograda. Credea ca, daca-i ia gitu’ si-l da nurorii si fiului sa-l manince, acestia ramin fara casa sau – si mai rau – vor muri. Inainte de a apela la serviciile vrajitoarei din comuna, Floarea Popa si sotul ei, Mihai Popa, si-au dat copiii in judecata.
Voiau sa li se anuleze contractul de vinzare-cumparare a imobilului in care locuiesc. Au aratat ca fiul lor, Dumitru Popa, si sotia acestuia, Elena, nu si-au respectat angajamentul. Copiii se obligasera sa-i intretina. Inca de la inceput, de la Judecatoria Bailesti, si pina la Curtea de Apel Craiova, unde decizia a ramas definitiva si irevocabila, li s-a dat cistig de cauza copiilor. Judecatorii au inteles ca, de fapt, printre altele, batrinii au refuzat sistematic mincarea de la fiul si nora lor.
„Ce gateam si mincam le dadeam si parintilor. Spuneau ca nu maninca din mina noastra“, zise Dumitru Popa. Copiii – oameni in toata firea – au cheltuit peste 200 de milioane de lei pentru imbunatatirile aduse casei. Doi ani si jumatate de procese nu au rezolvat problema. Floarea Popa a recurs la alte metode mai „eficiente“ pentru a-si alunga copiii.
„Da-le, ba, o gaina, ‘r-ati ai dracu’!“
Prin martie, Mitica Popa se trezi cu un ratoi lesesc negru in batatura. Inaripata tot dadu semne ca vrea sa fuga. Nu cunostea locul. Crezind ca rata a ajuns din greseala la el, nea Mitica vru sa-i dea drumul. Batrinica sari ca arsa, tipind ca pasarea e a lui si ca a ingrasat-o acolo.
„Saraca rata, mama o gonea in curte si ea tot tragea spre poarta“. In urma cu o luna jumate, nea Mitica a chemat doi – trei zileri sa-i betoneze o bucata din curte. Dupa ce terminara lucrarea, salahorilor li se propuse ca rasplata o suma de bani si ratoiul. Zgircita, Floarea se supara: „Da-le, ba, o gaina, ca rata-i scumpa!“. Insa, muncitorii luara rata si plecara. Nea Mitica abia atunci se intreba: „Ce-o fi cu ratoiu’ de tine bausca la el? Cum adica sa-l bag in oala?“, si tot asa.
Ratoiu’ fermecat ajunse pe varza
Din birfa de pe ulita, nea Mitica afla ca ratoiul fusese al unei rude a Floarei. Calafeteanu Verginica primi in locul ratoiului o gaina.
„A venit dada Floarea la mine, mi-a dat o gaina si-mi cerut ratoiu’ ala negru, lesesc c-a zis ca-i trebuie. Stiu ca l-a dus la vrajitoare sa scape de copii. La altii nu dau rate pe gaini, ca nu sintem rude si nu se lipesc blestemele“.
Vrajitoarea, Maria Tudor, sta chiar in marginea satului. „Nu stiu nimic! Nu
i-am facut nimic ratoiului. A venit Floarea la mine cu rata si cu 500 de mii dimineata si seara i-am dat rata inapoi si
i-am oprit banii. Da’ la rata nu i-am facut nimic, ca nici nu stiu…“, se plingea aceasta.
Barbatu-sau, Marin Cichiroiu, cu vreo sapte ani mai mic, n-o lasa deloc: „Hai, ma, zi ca stii! Stie, dom’ne, da’ ii e frica sa ciriie“. „Zau, dom’ne, pe viata mea daca i-am facut ceva ratoiului“. „Hai, ma, zi-le oamenilor ce i-ai facut! S-a dus, dom’ne, cu rata in gradina. Eu am crezut c-o taie, c-am vazut-o cu un cutit, da’ ea s-a dus sa-l descinte colo dupa copac, cu cutitu’. Zi ce i-ai zis ratoiului la ureche“, spuse nea Marin.
Pina la urma, tot el ne-a impartasit din tainele „meseriei“ nevesti-sii. „Ce i-a zis nu stiu nici eu, da’ stiu ca-i trebuia ratoi lesesc, ca e mut si nu afla nimeni de facatura si negru, c-asa-i place lu’ ala din balta, sa fie negru ca el, sa se lipeasca treaba. Va spui io – daca-l taiau si-l mincau ei, era de rau, ca se lipea“. Da’ de altu’? Lumea zice ca ba. Unul dintre salahori, cel care a luat zburatoarea „fermecata“, s-a laudat: „A fost buna rata, domne! A facut nevasta-mea si ciorba, si varza si am halit-o de i-au mers fulgii. Si uite – zise batindu-se pe burta -, n-am prea patit nimic. Ba sa mai fi fost“.
Da baba si cu tamiie pe la poarta
Tata Floarea si vrajitoarea Maria ajunsera cunoscute in toata comuna dupa aceasta tarasenie. „Mama, sint numa’ birfe – zise Floarea. Cum sa fac eu rau la copilu’ meu? El e om bun. Nevasta-sa aia e scorpie, ca nu- mi da nici <<buna ziua>>, daramite <<sarut mina>>. Noi de-aia vrem sa scapam, da’ n-am dus nici o rata la vrajitoare. 500 de mii i-am dat asa… Ratoiu’ ala negru, n-am vazut nici un ratoi prin batatura pe aici… Nu stiu, poate o fi venit de prin vecini vr’unul“. Ce e sigur, Floarea a pocnit-o pe nora-sa in cap cu o boata, iar batrinul l-a taiat pe fiu-sau cu un cutit in coapsa. Copiii au amindoi certificate medico-legale, dar nu s-au gindit nici o secunda sa le foloseasca impotriva propriilor parinti. Prin sat se mai vorbeste ca tata Floarea mai ingroapa din cind in cind, la radacinile copacilor din fata portii, cite o mina de carbuni si tamiie. Poate de bine…
