• Tuica este fiarta si bauta numai din oale de pamint • De Craciun, finii merg la nasi cu plocon, iar nepoatele, la moase • In cele patru colturi ale mesei de Craciun se asaza seminte de mac si usturoi
In majoritatea comunelor din judetul Gorj, in special in cele situate in zona de munte, inca se pastreaza traditia pitarailor. Chiar daca au depasit cu mult virsta majoratului, copiii pleaca in pitarai cu colinde si sacuie in care vor pune colacii, fructele sau dulciurile primite. In Ajunul Craciunului, dis-de-dimineata, sute de copii se aduna si pleaca din gospodarie in gospodarie. Fiecare ceata este formata din sapte-opt copii, condusi de un baiat mai mare, care are rolul de a deschide drumul colindatorilor. De asemenea, la poarta se lasa de paza o straja, care trebuie sa ii avertizeze pe colindatorii din alte grupuri ca este cineva in gospodaria respectiva. Gospodina pregateste un cos cu mere, nuci, colaci facuti in casa, dar si un castron cu boabe de porumb sau griu pe care colindatorii, dupa ce rostesc o urare gazdei, le arunca pe acoperisul casei. Aceasta pentru ca anul viitor sa aduca o recolta bogata, iar gazda sa aiba parte de roadele pamintului. Batul pentru colinda este facut din lemn de alun, care se infasoara in sfoara de cinepa. Locul ramas neacoperit de sfoara va fi ars cu luminarea, rezultatul fiind, dupa inlaturarea sforii, aparitia unor motive romboidale specifice Gorjului. Se obisnuieste ca satenii care au copiii morti sa dea de pomana in prima zi de Craciun o colinda, o luminare si un colac.
Ploconul trebuie sa fie cit mai consistent
In citeva comune din Gorj, in Ajunul Craciunului se servesc noua feluri de mincare de post si se taie lemne pentru a fi suficiente timp de trei zile, fiindca este pacat sa lucrezi de Craciun. Pe Valea Jalesului, la Cimpofeni, in prima zi de Craciun, dupa ce vin de la biserica, vecinii se viziteaza reciproc. Fiecare da de pomana cite o bucata de caltabos sau bosomete fiert, cum i se spune in partea locului, sau cirnat fiert si o luminare aprinsa alaturi de un colac. Satenii beau tuica fiarta in oale de pamint. Dupa ora 11.00, satenii se intorc acasa pentru a lua prinzul alaturi de restul familiei. In ultimele doua zile ale Craciunului, finii merg la nasi, iar nepoatele, la moase, pentru a le duce plocon. Finul ii duce nasului un curcan, un cocos sau un giscan, zece litri de tuica, zece litri de vin, un cirnat si o spetie de porc. La sfirsitul vizitei si al petrecerii care dureaza pina in noapte se obisnuieste ca finul sa sarute mina nasului. Pe timpul mesei, la Cimpofeni inca se mentine obiceiul pastrarii caciulii in cap. Daca cineva este vazut de vecini fara caciula in cap inseamna ca a avut un mare necaz in familie. Pentru a avea zile linistite de Craciun, in cele patru colturi ale mesei se asaza usturoi si seminte de mac. Acestea au efect contra deochiului si farmecelor. De Craciun nu se face curatenie si nu se scoate gunoiul afara din casa.
