Romania a fost invitata sa adere la NATO. Euforia a cuprins, deopotriva, generatiile tinere, care au asteptat vestea cea mare timp de 12 ani postrevolutionari si pe cei mai putin tineri, care spera ca intrarea Romaniei in rindul tarilor civilizate va aduce mult visata schimbare in bine. S-a iesit in strada, s-a cintat, s-a dansat si s-a baut un pahar de vin in cinstea evenimentului. Doar bunicii, girboviti si ninsi de ani, au ramas in fata televizoarelor, ascultind stirile si cugetind la mersul vremurilor. Si, chiar daca ei sint cei care i-au asteptat cel mai mult pe americani, acum au clatinat din cap murmurind: „Cam tirziu, taica!“.
„I-am asteptat! In timpul razboiului, dupa razboi, dupa revolutie… Au venit. Dar prea tirziu!“. Ovidiu Vaduva are 77 de ani si a fost ofiter in Armata Romana. Este veteran de razboi si este unul dintre cei pentru care NATO inseamna prea multe sacrificii din partea noastra si prea putin bine din partea lor: „Este corecta treaba cu NATO, dar se cer eforturi enorme pentru popor. Trebuie sa fim constienti ca, pentru a aduce Armata Romana la nivelul cerut de NATO, se cer sume importante de bani. Asta inseamna impozite impovaratoare pentru populatie. Ne-am angajat in niste cheltuieli nejustificate de la inceput. Guvernantii s-au grabit sa trimita trupe romanesti in operatiuni internationale. Germania, Franta, Polonia, Italia n-au trimis trupe in Afganistan. Romania a trimis, chiar daca nu era in NATO, si totul pe cheltuiala noastra. Nici macar nu au pus conditia ca aceia care suporta cheltuielile sa fie organismele internationale“. Numarind incruntat pe degete lucrurile rele aduse de aderare, batrinul recunoaste, indoit, si cele citeva avantaje existente: „Este adevarat, acum mai are cine sa ne apere si pe noi si speram ca, o data cu intrarea in NATO, guvernantii si parlamentarii vor fi fortati sa combata coruptia, care a devenit fenomen de masa. Daca o sa creasca nivelul de trai? Nu! Mai mult decit sigur, nu!“.
„Eu nu i-am asteptat pe americani“
Batrinii considera tardiva aderarea la NATO nu neaparat pornind de la faptul ca ei nu vor apuca sa se bucure de urmarile evenimentului.
„Este tirziu pentru tara. De la ’89 incoace am mers tot in jos. Poate ca acum vom fi bagati in seama si vor veni investitori care sa accelereze ritmul de dezvoltare, sa ajungem cel putin la nivelul anului 1989. Actul de intrare in NATO este binevenit, in sensul ca se incadreaza in fenomenul de mondializare, acesta este imperativul vremurilor. Eu nu i-am asteptat pe americani. Ori cu ei, ori fara ei…“, spune Ionel Popa, de 72 de ani. Batrinul impartaseste speranta colegului din Uniunea Veteranilor ca aderarea sa fie un impuls spre „stoparea definitiva a fenomenului coruptiei, care ii caracterizeaza pe aproape toti guvernantii cu pretul unor privatiuni insuportabile pentru marea masa a populatiei“.
„Asa sa ne ajute Dumnezeu!“
Presedintele Uniunii Veteranilor de Razboi si a Urmaselor Veteranilor (UVR-UV) Dolj, general de brigada (r) Gheorghe Stanciu, este printre putinii care considera ca evenimentul istoric este una dintre cele mai mari realizari ale poporului roman dupa primul razboi mondial: „I-am asteptat pe americani, inca de la terminarea celui de-al doilea razboi mondial. I-am asteptat sa vina, sa ne sprijine, pentru a nu fi ocupati de rusi. Ii multumesc lui Dumnezeu ca am prins ziua cind, intr-adevar, putem spune ca avem asigurata libertatea de a ne conduce tara fara interventii din partea vecinilor si, mai ales, din partea celor care ne-au ocupat. Sper sa treaca mai repede timpul, respectiv termenul fixat de aderare definitiva a Romaniei la NATO, pentru a prinde si ziua in care poporul nostru sa intre in rindul popoarelor civilizate ale Europei Occidentale. Consider ca trebuie sa facem toate sacrificiile, oricit de mari ar fi, pentru a adera definitiv la NATO si pentru a intra in Uniunea Europeana. Insa, noi, veteranii de razboi – cei mai in virsta – dorim ca Romania sa intre in Europa, asa cum ne-au lasat-o parintii nostri. In ceea ce priveste faptul ca ostasii romani au deja misiuni in afara granitelor tarii, sint pe deplin satisfacut. Ostasii Armatei Romane trebuie sa lupte impotriva teroristilor, oriunde s-ar gasi ei. Asa sa ne ajute Dumnezeu!“
