Pina vor fi incheiate lucrarile de reabilitare a scolii, elevii din Seaca de Padure invata pe unde au loc. Majoritatea claselor au fost mutate in sediul fostului CAP. Exceptie fac elevii de clasa a V-a, mutati la… gradinita, si cei de-a VI-a, care invata chiar la primarie, in… sala de sedinte a consiliului local.
Scoala cu clasele I-VIII din Seaca de Padure a fost inclusa in programul de reabilitare a unitatilor de invatamint din mediul rural inca de anul trecut. Lucrarile, finantate de Banca Mondiala, ar fi trebuit sa inceapa din primavara, pentru a le permite elevilor sa se mute in scoala noua la inceputul actualului an scolar. N-a fost sa fie asa.
1 mai s-a transformat in 1 august
Cazul acestei scoli este unul clasic: licitatia de reabilitare a localului a fost cistigata de TMUCB Bucuresti, dar lucrarile sint facute de un subantreprenor, o firma din Braila. Pe la sfirsitul lunii aprilie, reprezentantul firmei brailene s-a prezentat la Primaria din Seaca de Padure si a dat sfoara ca va incepe lucrarile, dar sa fie evacuata scoala.
Zis si facut. Pe 1 mai, elevii au fost trimisi sa invete pe unde s-a putut – o luna si ceva de carte nu era mare lucru, copiilor fiindu-le gindul mai mult la vacanta care se apropia – apoi a fost scos tot mobilierul. Pe 15 mai, cladirea scolii era goala, lipsind doar constructorii. Si asteapta, si asteapta, pina la inceputul lunii august, cind constructorii au catadicsit sa-si faca aparitia. Abia atunci s-au apucat de lucru, asa ca nici pomeneala sa termine scoala pina la 15 septembrie. Iar cu lucrarile – mai usurel, cu pauze lungi si dese, muncitorii punind osul la treaba mai mult cind sint imbolditi fie de primar ori viceprimar, fie de directoarea scolii, care le sta ca un ghimpe in coasta. De ce?
Locul consilierilor locali a fost luat de elevii de clasa a VI-a
Pentru ca elevii invata – pina la terminarea lucrarilor la localul scolii – in niste conditii greu de imaginat. Caz unic, poate, in Romania: elevii de clasa a V-a au fost mutati la… gradinita, fiind vecini cu prescolarii. Iar asta n-ar fi nimic, dar elevii de a VI-a au inceput sa umble cu nasul pe sus, pentru ca ei fac orele in… sala de consiliu a primariei, pe unde consilierii trec doar o data pe luna, ridica mina de citeva ori si isi cistiga cele 1,4 milioane de lei de caciula.
Celorlalti elevi li s-a gasit un alt salas. Este vorba de fosta cladire a Cooperativei Agricole de Productie din localitate, un imobil cu patru „birouri“, de fapt doar niste camarute de trei metri latime si vreo patru metri lungime. In aceste „clase“ au fost aduse citeva banci – suficiente pentru putinii copilasi din comuna – si a fost pusa cite o tabla. Si aceea sprijinita de perete de-a indoaselea, in pozitie verticala, caci pe orizontala n-ar fi incaput.
Cancelaria este pe prispa
Pentru profesori a fost „amenajata“ si o cancelarie. Pe prispa, de fapt in cerdacul imobilului cu pricina. Acolo a fost asezata o masa, unde stau dascalii in pauze, cit timp elevii zburda prin curtea scolii improvizate.
Cu toate acestea, nici elevii si nici profesorii nu se pling.
„Am inteles ca nu a fost alta posibilitate pentru a ne desfasura orele in conditii mai bune. Dar nu ne plingem, caci vom avea o scoala mai frumoasa decit in toate visele noastre“, spune directoarea coordonatoare a unitatilor de invatamint din localitate, prof. Gratiela Vaduva, aruncind o privire catre localul de peste drum al scolii aflate in reabilitare.
„Avem copii buni, unii au chiar o inteligenta sclipitoare…“
Despre elevi trebuie spus mai intii ca provin din familii sarace. Vin la scoala imbracati cu ce straie au ei pe-acasa mai bune, sint cuminti si silitori, invatind atit cit le permite bruma de timp liber pe care o au la dispozitie dupa ce pun umarul la treburile gospodariei.
Anul trecut au promovat clasa a VIII-a sapte elevi. Cinci dintre ei s-au dus la examenul de capacitate si l-au promovat, inscriindu-se la scoli profesionale pentru a invata o meserie. Citi vor reusi sa termine aceste scoli profesionale nu se stie, caci posibilitatile financiare ale parintilor sint foarte reduse.
„Avem copii buni, unii au chiar o inteligenta sclipitoare, sint foarte destepti, dar nu-si pot continua studiile pentru ca parintii nu au bani sa-i tina pe la scoli. Asa se face ca, dupa absolvirea scolii generale, cam jumatate renunta sa mearga mai departe sau se retrag de la scoala si se intorc acasa ca sa-si ajute parintii. Asta este, pe aici oamenii sint saraci, dar asta nu inseamna ca nu sint si destepti“, mentioneaza directoarea Gratiela Vaduva.
Copiii de la scoala isi impart gustarea cu colegii de gradinita
Programul guvernamental «Cornu’ si lapticu’» le-a adus copiilor din Seaca de Padure o mare bucurie. In varianta locala, cornul este acordat doar o data pe saptamina – in ziua in care soseste transportul de alimente -, fiind inlocuit apoi cu biscuiti, iar brinza topita a luat locul laptelui, lucru care nu e deloc rau, avind in vedere ca multi dintre copiii localnicilor n-au mincat niciodata pina acum brinza topita.
Doar ca si aici se simt hibele programului guvernamental: copiii de gradinita nu primesc si ei aceasta gustare, fiind nevoiti de multe ori sa se uite cu jind cum colegii lor din clasele primare isi iau micul supliment de hrana.
Dar tot copiii au gasit calea de a acoperi greseala celor din fruntea tarii: din putinul lor, dau fuga in fiecare zi si le dau sa guste fratilor si verisorilor de la gradinita – dovada ca saracia i-a facut pe acesti copilasi mai sufletisti decit unii membri ai guvernului.
