Pentru a-si completa imaginea suprarealista, Spitalul din Zatreni mai are povesti de spus. „Se intimpla multe lucruri aici. E si normal, dat fiind ca unii dintre pacienti isi petrec intreaga viata in acest camin. Vreo cinci sau sase dintre ei sint aici din 1968, de cind s-a infiintat“, spune directorul spitalului. Cea mai frumoasa dintre aceste povesti este, asa cum se si cuvine sa fie, una de dragoste. Dumitru si Elena Dumitrana s-au cunoscut in caminul din Zatreni, cu multi ani in urma. El are acum 50 de ani, ea – 44. Ambii au deficiente locomotorii, fiind condamnati sa foloseasca, pentru deplasare, un scaun cu rotile.
„Ne stiam de ceva vreme. Ne-am indragit, am vorbit si am hotarit sa ne casatorim“, povesteste Dumitru. Ceea ce s-a si intimplat in 1992. Ofiterul starii civile a venit chiar in camaruta pe care cei doi o impart, pentru a completa actele necesare. Si tot aici a avut loc ceremonia religioasa, pentru ca Dumitru si Elena sint crestini adventisti.
Banul cinstit, mai bun decit pomana de la stat
„Cei doi sint un caz aparte, din toate punctele de vedere“, spune doctorul Ilie Popescu.
„In primul rind, pentru ca sint casatoriti, conducerea caminului a hotarit sa le acorde o camera separata, numai pentru ei doi. Pe urma, trebuie spus ca cei doi sint printre putinii pacienti care au pofta de munca. Religia nu le permite sa manince carne de porc, asa ca ei cresc pasari intr-o mica gradina pe care le-am pus-o la dispozitie. In afara de asta, au invatat sa tricoteze si sa croseteze si mai scot un ban vinzind caciulite si pulovarase pentru copiii satenilor. Din banii obtinuti, si-au mobilat camera si si-au cumparat un televizor alb-negru. Povestea lor a impresionat o misiune umanitara din Germania, care le-a oferit o masina de tricotat electrica si le-a schimbat televizorul cu unul color.“
Dumitru a invatat repede sa foloseasca masina de tricotat, chiar daca nu-si poate folosi nici mina stinga, decit partial. Satenii care au nevoie de o haina mai groasa vin la el cu ghemul de lina si, in scurt timp, comanda e livrata. Elena se ocupa mai mult cu crosetatul si brodatul la lanseta. Treaba e insa mult mai migaloasa decit tricotatul: „Acum lucrez la o fata de masa. Poate sa imi ia si trei luni pina o termin. Nu imi ajunge timpul sa fac tot ce as putea.“
Familia Dumitrana isi mai petrece timpul privind la televizor. „Ne plac mai multe emisiuni:<<„Surprize-surprize>>, <<Iarta-ma>>, dar ne uitam mult si la desene animate si la stiri“, mai spune barbatul.
