Cei care au irigat terenurile au avut recolte bune, cei care nu, nici cenusa-n vatra
Agricultura Doljului este anul acesta pe marginea prapastiei saraciei din cauza lipsei de umiditate a solului. Culturile de porumb, in special, sint calamitate aproape complet. Taranii stiu ca, atunci cind frunzele porumbului sint rasucite, numai o minune mai poate salva recolta. In toate tarile civilizate, agricultura este subventionata de guvern. La noi a cazut ca un blestem pe capul taranilor „moda“ ca nu vor mai fi despagubiti decit cei care au asigurare.
„Patria cartofului“ – intre seceta si aripile de ploaie
Se spunea odata despre comuna Mirsani ca este „patria cartofului“. Beneficiara a sistemului de irigatii Sadova – Corabia, realizat la inceputul anilor ’70 de specialisti englezi, Mirsaniul era recunoscut pentru productia de cartofi pe care o realiza – cel putin dupa cit se… raporta. Nici azi nu este departe de renumele pe care si l-a cistigat.
Secretarul primariei, Ion Dina, a spus: „Sistemul de irigatii mai functioneaza pe o suprafata de doua mii de hectare. In mare parte, acolo au fost pusi in posesie fostii proprietari, agricultori de la noi din comuna. A fost constituita si o asociatie a utilizatorilor de apa“. Cam peste tot prin Mirsani vezi placute pe care scrie „Cartofi de vinzare“, semn ca treaba merge. Producatorii reusesc sa-si acopere cheltuielile pentru irigatii din incasarile obtinute din vinzarea recoltelor.
„La noi, cartoful nu mai reprezinta de mult principala preocupare a satenilor. Din cele aproximativ 4.800 de hectare de teren arabil, doar un sfert este ocupat cu cartofi si inca un sfert cu pepeni – in zonele nisipoase. In rest avem porumb si paioase“, a mai spus Ion Dina. Totusi, exista unele puncte ale comunei pe care dunele de nisip au pus iar stapinire, asa cum a fost acum 60 de ani. In nisipurile de pe „Cuculeanu“, localnicii au incercat sa cultive secara, dar lipsa apei a periclitat productia. La fel s-a intimplat la „Damian“. Pe acolo, sistemul de irigatii nu mai functioneaza. In total, in Mirsani desertul se intinde pe 300 de hectare.
„Asa, cu toata seceta, vom obtine la nivel de comuna cam 1.500 de kilograme de griu la hectar. Daca insa va mai ploua, pina se incheie secerisul se termina si ce mai avem. Acum o ploaie nu poate decit dauna recoltelor“, a spus Stefan Dumitru, de 53 de ani, agricultor din comuna.
„Nu stiu ce o sa ne facem cu porumbul insa. Din cauza secetei este mic si deja i s-au rasucit frunzele. La mine la loc nu am irigatii. Acolo nu au fost niciodata. Cine poate sa ude pamintul are recolte, cine nu…“.
Acestea sint contrastele comunei Mirsani – poate singura din Dolj asezata compact, fara sate risipite: intr-un loc- recolte bogate, iar la citeva sute de metri-dunele de nisip.
Griu putin si scump
La citiva kilometri sud de Mirsani se afla comuna Amarastii de Jos. Majoritatea localnicilor au gospodarii prospere. Seceta de anul acesta i-a tras putin inapoi. Ploile care au cazut in ultima perioada nu au rezolvat mai nimic.
Viceprimarul Sever Pisica a spus: „O eventuala ploaie in perioada secerisului poate distruge si ceea ce s-a realizat pina acum. Griul nu are decit 15 – 20 de centimetri inaltime, dar bobul in spic este copt si poate fi recoltat. Cred c-o sa iasa in jur de 1.000 – 1.500 de kilograme la hectar. Este putin, dar calitativ este mai bun decit anul trecut, cind am obtinut productii mari la hectar. La nivel de comuna avem aproape 3.000 de hectare de paioase. Cu cele aproape 40 de combine din localitate terminam secerisul in maximum sapte sau opt zile. Important este, asa cum v-am zis, sa nu mai ploua pentru ca sa poata intra combinele la lucru. Pe urma este chiar necesara o ploaie buna, pentru culturile de porumb. Acestea se intind pe aproximativ 1.200 de hectare si se prezinta bine. Oamenii l-au prasit de doua si chiar de trei ori, insa este destul de mic“.
Dorinta satenilor din Amarasti de a nu ploua in perioada secerisului s-a indeplinit. Pretul cerealelor se reflecta in situatia actuala in care seceta a generat o criza generala pe piata. „Pan Group a oferit 2.700 de lei pe kilogramul de griu, dar taranii nostri nu au acceptat pretul“, a mai spus Sever Pisica.
O alta ocupatie a taranilor este gradinaritul, dar nici aici lucrurile nu stau prea bine anul acesta. Fiind vorba de suprafete mai reduse, majoritatea oamenilor le-au irigat. Cind aproape sa se inchine Domnului ca productiile promiteau, a venit grindina care a distrus totul pe o importanta suprafata din comuna, in zona dinspre Caracal.
Legea 416 „matura si varuie“ prin comuna
O alta problema a comunei Amarastii de Jos, de data asta sociala, o reprezinta comunitatea de romi din satul Ocolna. Acestia presteaza ore de munca in folosul comunitatii, in baza Legii nr.416/2001, pentru a beneficia de ajutorul social. Primaria nu are probleme deosebite la capitolul buget local. Persoanele care se incadreaza la conditiile prevazute de lege au primit banii regulat, luna de luna. Pentru aceasta, ei muncesc acolo unde este nevoie. Unul din obiective a fost parcul din centrul comunei. Acolo, pe alei si prin zonele verzi s-a facut curatenie si au fost amplasate 416 banci.
De asemenea, au fost reparate principalele cai de acces din comuna si varuite bordurile, iar rondurile cu flori de pe marginea acestora au fost sapate si au fost plantate flori.
Satenii din comuna spun numai lucruri bune despre tiganii din Ocolna, veniti la munca: „Nu ne fac probleme. Nu fura, nu sparg case sau magazine si toata ziulica ii vezi trebaluind acolo unde-i trimit cei din primarie“.
Viceprimarul Pisica a spus totusi: „Mai trebuie sa-i mai controlezi din cind in cind ca sa munceasca, dar asa s-a invatat tot romanul, nu numai tiganii: sa-l impingi de la spate ca sa-si faca treaba“. Deci se poate si asa. La nivel de comuna sint 450 de dosare intocmite in baza Legii 416/2001, din care peste 400 sint ale celor din Ocolna.
