El
Tup, tup, tup, vine ea la tine si, cu un zimbet intins pe toata fata, iti spune „Iubitule, astazi e Valentine’s Day! Ce frumos!“. Daaaaa… bucurie mai mare nici ca se putea. Nu ii ajungeau 1 si 8 Martie, ziua cind v-ati cunoscut, onomastica, ziua de nastere (a ei si a mamei ei) s.a.m.d. Era nevoie de inca un prilej de cheltuiala si implicit de stres. Du-te, umbla prin magazine, cauta-i bratara aceea pe care a vazut-o ea in vitrina la „Bijuteria“ si care „ scumpi, se asorteaza atit de bine cu cerceii, cum nici nu-ti poti inchipui!“. Apoi, nu poti sa-i dai cadoul asa, pur si simplu: „E nevoie de ambianta, draga“. Asa ca ai de ales intre a o duce la un restaurant (acolo: alti bani, alta distractie) si a merge impreuna „undeva la munte“. Si peste toate acestea zimbeste dragastos si suporta cu stoicism asaltul mediatic plin de zile de iubire, filme de iubire, povesti de iubire, inimioare rosii… de iubire, siropuri si dulcegarii cit cuprinde. Nici sa nu-ti treaca prin cap astazi sa te enervezi, sa te gindesti vreo secunda la altceva decit la ea, sa nu fii cald, invaluitor, imaginativ, plin de umor, generos, fara nici o limita, daca nu vrei ca saptamini intregi dupa aceea sa ti se aminteasca intr-un fel sau in altul „cit de mojic, badaran si nesimtitor ai putut sa fii!“.
„O zi dintr-un an, atit cer. O zi in care tu sa te gindesti numai la mine, sa fii doar cu mine, sa ma respiri… pe mine“, iti striga ea intr-un acces nebun de efuziune sentimentala. Haida de! Dar celelalte 364 de zile din an in care ai renuntat la partida de fotbal preferata, la berea cu prietenii, la partida de pescuit din week-end, la tricoul preferat (pentru ca ii placea ei, „oricum de tine era cam mic“), toate acestea nu inseamna nimic, nu dovedesc ele iubirea pentru Ea mai mult decit o zi a dragostei si aceea din import. Si apoi, dragelor, un domn spunea odata: „Marile iubiri sint tacute“. Deci, tacere iubito, macar de Ziua Indragostitilor!
Ea
Ma iubesteeee…! Nu ma iubesteeee…! M-am saturat sa numar in fiecare an petalele de flori ca sa vad daca mai simte ceva pentru mine. Si nici macar nu sint flori cumparate de el! Mi
le-am luat singura, asa ca macar o data intr-un an sa se simta gelos. Asta, daca o sa le observe.
In fiecare an, de Ziua Indragostitilor, povestea este aceeasi. Toata ziua petrec ore in sir in bucatarie ca sa-i pregatesc o cina romantica, merg la cosmetica, la coafor, ca sa ma gaseasca si mai frumoasa decit ma stie, si, in sfirsit, pierd citeva ore in oras cautindu-i un cadou care sa-l surpinda. Si dupa o zi obositoare, cind vine acasa, toata bucuria dispare. Imi arunca din usa un „Ce frumoasa esti azi, iubito!“ fara ca macar sa-mi arunce o privire. Imi intinde cadoul – un inel, o bratara, un lantisor sau un inel, o bratara, un lantisor!
Traverseaza in viteza casa si se opreste la dus, intrebindu-ma de sub suvoiul de apa: „Avem ceva de mincare? Mi-e o foame de lup! Si un somn… De-abia astept sa ma bag in pat!“
Iese de la dus si, ignorind masa pe care am asternut-o cu atita grija, se repede la frigider, smulge un sandvis si pleaca in dormitor. Ma uit cu ura la puiul frumos rumenit, pe care abia l-am scos de la cuptor, la cupele de sampanie care vor ramine si anul acesta goale. Si ma duc si eu, resemnata, in dormitor. Ma dezbrac admirind in oglinda lenjeria sexy pe care am cumparat-o pentru o noapte de vis, in timp ce el sforaie si sforaie, si sforaie.
S-a mai dus o Zi a Indragostitilor, asa cum se va duce si aniversarea casatoriei, a zilei mele de nastere, a zilei lui de nastere, asa cum se va duce 1 si 8 martie…
Doar prietenele mele ma vor privi cu invidie cind vor vedea inelul, bratara sau lantisorul pe care le-am primit! „Ce norocoasa! Sa ai un barbat care sa-si aduca mereu aminte cind este Ziua Indragostitilor…!“
